Universitate - 1960

O imagine din 1962 cu zona statuilor de la Universitate, se observa statuia lui  Gheorghe Lazăr si a lui Spiru Haret, in stânga este fostul Hotel Bristol de la intersecția străzii Academiei cu bdul. Elisabeta iar in plan îndepărtat este blocul Academiei construit în anii '30 ce va fi deteriorat la cutremurul din 1977.

Universitate - 1960

o imagine asemănătoare găsiți pe fb.com/BancutaAmintirilor

Palatul Cercului Militar Național in 1923

Am găsit o imagine cu Palatul Cercului Militar Național realizată în anul 1923, anul inaugurării în prezența Regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria a României, a ministrului de război, generalul Gheorghe Mărdărescu, și a comandantului Corpului 2 Armată, generalul Ștefan Holban.

1923 - de Carpenter Frank

Greșeli în Harta Bucureștiului by City Grill

Acum câteva zile am observat pe strada Șelari din Centrul Vechi o hartă cu obiective turistice și restaurante City Grill. 

Printre obiective s-a strecurat o greșeală, Corpul Nou al Palatului BNR apare sub numele Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

Palatul Băncii Naționale de pe Lispcani - str. Doamnei

Probabil că realizatorii hărţii s-au inspirat din locațiile Google Maps care într-adevăr indică greșit poziția Observatorul Astronomic ce este situat în mod normal între Piața Romană și Piața Victoriei, pe bd. Lascăr Catargiu nr. 21. 

Harta Google Maps

Bonus, eu as adăuga pe hartă si alte obiective turistice: Palatul de Justiție de pe Splaiul Independentei, Biserica Domnita Bălașa de pe str. Sf. Apostoli, Patriarhia, Hanul Manuc, Imobilele Adriatica și Agricola Fonciera din Piața Națiunile Unite, Judecătoria Sectorului 3 cu sediul în Palatul lui Mihalache Ghica de pe str. Ilfov nr. 4-6, Biserica Stravropoleos, Ruinele Hanului Șerban Vodă de pe Lipscani, Magazinul Victoria (fost Socec), Pasajul Macca-Villacrosse, Palatul Băncii Marmorosch Blank de pe str. Doamnei 4, Palatul Nifon Mitropolitul de pe str. Doamnei 1, Palatul Camerei de Comerț și Industrie (Palatul Bursei) de pe str. Doamnei, Monumentul Lupoaica (Lupa Capitolina) din Piața Roma, 2 biserici care apar pe hartă dar fără titlu: Biserica Sf. Nicolae de pe str. Blănari și Biserica Bulgară de pe str. Doamnei, Casa muzeu Gheorghe Tattarascu de pe str. Domnita Anastasia,  Primăria Sectorului 5 fost Palatul Eforiei Spitalelor Civile de pe bd. Elisabeta, Grand Hotel du Bulevard de pe bd. Elisabeta nr. 5, Biserica Doamnei care apare pe hartă dar nu are titlu, aflata aproape de intersecția bd. Victoria - bd. Elisabeta, Palatul Societății de Asigurări Generala și Palatul Creditului Industrial azi cu sigla partidului PSD - din zona statuilor de la Universitate, Statuia Spătarului Mihail Cantacuzino din faţa Spitalului Colţea care este prima statuie de for public a Bucureștiului (1870),  Casa Breslelor de pe str. Stelea Spătarul nr. 10, Templul Coral de pe str. Sfânta Vineri și Sinagoga Mare de pe str. Vasile Adamache nr. 11.

Harta Bucureștiului by City Grill

Erată: folosind Google Maps Maker am eliminat de pe hartă locația Observatorului Astronomic dar schimbarea va fi vizibilă după confirmarea unui administrator. 

Bucureștiul meu drag"

A apărut numărul 7/2013 (19) al revistei "Bucureștiul meu drag", poate fi răsfoit aici.

via orasul.ro

Cu bastonul prin București

ARCEN (Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate) lansează un inedit traseu cultural al Capitalei în cadrul proiectului „Cu bastonul prin București”,  sâmbătă, 27 iulie 2013, începând cu ora 11.00, în fața Cercului Militar Național.

Proiectul „Cu bastonul prin București” revine în acest an, în perioada 27 iulie – 8 septembrie, într-o formulă nouă, oferind bucureștenilor 16 tururi-ghidate gratuite, desfășurate timp de 8 săptămâni pe un traseu de 2 km, în fiecare sâmbătă de la ora 11.00 și duminica de la ora 18.00, având ca punct de pornire Cercul Militar Național și punct final pe Bulevardul Magheru.  

Mai multe pe arcen.info

via arcen.info

Casa Scânteii - 1964

Casa Scânteii, azi Casa Presei Libere, a fost construită între 1952- 1957 cu scopul de a concentra presa de stat și de propagandă, în special ziarul Scînteia.

Arhitectura a fost inspirată de clădiri înalte precum Universitatea din Moscova Lomonosov, Hotelul Leningrad și Palatul Culturii din Varșovia.

Şef de proiect a fost Panaite Mazilu care a mai contribuit la construirea clădirii Aeroportului Băneasa, a teatrului din Braşov, la transformarea structurii de rezistenta a Hotelului Athene Palace etc. 

După anul 1989, Casa Scânteii a devenit cunoscută sub denumirea de Casa Presei Libere.

Casa Scânteii - Combinatul poligrafic 

- imagine din 1964

via wikipedia.org, evz.ro.

Lipscani 72 si 74

La începutul lunii iulie 2013 s-a prăbușit peretele despărțitor al caselor Lipscani 72 si 74 din Centrul Vechi - via hotnews.ro.

Lipscani 72-74 via Google Maps

In cartea Bucarest en 1906 de Frederic Dame am găsit o poza cu aceste imobile cu informația: Magazinul Al. Assan - strada Lipscani.

Magazinul Al. Assan - Au bon marche 

 - strada Lipscani

via hotnews.ro - AGERPRES

In anuarul din 1937 imobilul de la Str. Lipscani 72 este ocupat de Magazinul Schonberger & Grunstein SA - Articole de tapițerie, Covoare, Cânepă - telefon 3-4786 iar imobilul de pe Str. Lipscani 74 era ocupat de Magazinul de manufactura - "mătăsuri, lenajuri" - Sans Rival - 3-5708.

În Anuarul Socec al României Mari din anul 1925, la adresa Lipscani 72 (fost 60) sunt menționate magazinele "Au bon Marche" iar pe Lipscani 74 (fost 85) se găseau:  "Au sans Pareil" - Herman Mathias & Co. , Tomberg Philip & Co (Zarafi 14), Tricodaje Blauer Z. D., Manufactura Schein Abr. & Fiu Buoillon 42 si Moscon Tzadik 1.

Anunț in Anuarul Socec din 1925

O imagine din 1974 unde în partea dreapta pare a fi imobilul de la nr. 72- 74.

București 1974

Fresca Ateneului Român

După articolul despre povestea Ateneului Român a venit timpul sa vă descriu Fresca Ateneului folosind imagini de pe tour.fge.org.ro și informații de pe wikipedia.

Fresca Ateneului Român

Deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena, se desfășoară o frescă lată de 3 metri, 225 de metri pătraţi cu o lungime de 75 m, operă realizată în cinci ani, între 1933- 1938 de pictorul Costin Petrescu (1872- 1954), fiind pictată în tehnică "Affresco" adică executată pe o tencuială proaspătă.

 Autoportret Costin Petrescu

- via wikipedia

Cele 25 de episoade importante din istoria românilor au fost realizate din subscripţie publică, reprezentând în ordine cronologică:

1. Împăratul romanilor, Traian (53- 117) - care pătrunde în Dacia fiind înconjurat de armată și de daci (strămoșii românilor) răniţi. În stânga se vede podul de la Turnu Severin, construit între 103- 105 de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei lui Traian de la Roma (Italia). Scopul construcţiei a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian și a proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerire a Daciei conduse de regele Decebal.

1. 

2. Colonizarea Daciei - se remarcă legiunea romană care pătrunde în Dacia și monumentul "Tropaeum Traiani" de la Adamclisi, jud. Constanţa. Adamclisi înseamnă Biserica Omului sau Casa lui Adam în limba turcă. Tropaeum Traiani este un monument triumfal ridicat în cinstea împăratului Traian între anii 106- 109 d.Hr. pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor în anul 102 d.Hr.

2. 

3. Contopirea dacilor cu romanii și crearea populației române - este prezentată prin idila dintre o tânără de origine dacă și un soldat roman. Tânăra este prezentată în genunchi, așezată pe un mormânt și aprinzând o candelă. Stela funerară reprezintă o piesă găsită în timpul săpăturilor arheologice de la Alba Iulia.

3. 

4. O santinelă străjuiește hotarul iar norii negri simbolizează apropiatele invazii barbare. În mijlocul nopţii, la linia orizontului este înfăţișat un ostaș, semn al apărării hotarului ţării, în faţa invaziilor migratoare.

4. 

5. Invazia barbarilor - în acest episod este prezentat un grup de călăreţi barbari, ciocnindu-se cu armatele române. În continuare este descrisă rezistenţa românilor în apărarea gliei strămoșești și zdrobirea armatei tribului migrator.

5. 

6. Începutul vieţii românești patriarhale - norii întunecoși, rezultat al invaziei barbare, se risipesc, iar populaţia coboară din munţi și începe reclădirea caselor și a lăcașurilor de rugăciune.

6. 

7. Statornicirea - ţăranul român este reprezentat înarmat cu arc și secure, pregătit să-și apere familia și pământul strămoșilor.

7. 

8. Descălecarea - tabloul continuă cu prezentarea începuturilor organizării vieţii din teritoriul românesc. Un cavaler înarmat apare de peste munţi, însoţit de prieteni pregătiţi de luptă. Cavalerul este oaspetele populaţiei băștinașe, aceștia din urmă întâmpinându-și musafirii cu pâine și sare.

8. 

9. Statul Militar - episodul descrie eforturile armatelor românești de a păstra neatârnarea faţă de Imperiul Otoman. Figura centrală a episodului este domnitorul Mircea cel Bătrân (1386- 1395 și 1397- 1418), prezentat ca întemeietorul statului militar, care stă de vorbă de la egal la egal cu trimișii Porţii Otomane.
În spate se observă Mănăstirea Cozia din jud. Vâlcea, ctitorie din 1388 a domnitorului.

9. 

10. Statul Administrativ - este prezentată moșia românească, protejată de oști și aflată sub orânduirea dregătorilor statului. Episodul continuă cu imaginea curţii Mănăstirii Moldoviţa, loc în care Alexandru cel Bun împarte sfetnicilor săbii și hrisoave, semne de împuternicire.

10. 

11. Cruciada românilor - reunește mari figuri istorice care au luptat în slujba creștinătăţii, adunând oștiri împotriva armatelor turcești. Sunt prezentaţi: Iancu de Hunedoara, numit și Ioan Corvin, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și regent al Ungariei între 1446- 1452, Vlad al II-lea Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeș și domnitor al Ţării Românești între 1436- 1442 și 1443- 1447, și-a primit titlul de "Dracul" după ce a fost primit în 1431 în Ordinul Dragonului, urmează Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457- 1504, în timpul căruia Moldova a cunoscut o înflorire fără precedent, a zidit 44 mănăstiri și biserici, câte una după fiecare luptă câștigată, fiind canonizat de Biserica Ortodoxă în 1992. 

În fundal este conturat castelul Huniazilor sau a lui Ion Corvin de la Hunedoara și Cetatea Poenari din Argeș. În plan secundar, precum o nălucă, apare chipul lui Vlad Ţepeș iar în prim plan este prezentat un ţăran moldovean, obligat să părăsească munca câmpului și să-și modifice uneltele, pentru a confecţiona arme.

11. 

12. Vremea lui Ștefan cel Mare - figura care domină episodul este cea a lui Ștefan cel Mare, prezentat într-un moment de glorie, în faţa cetăţii din Suceava, înconjurat de armată și de cler. Ștefan îi primește pe trimișii papalităţii care îi înmânează voievodului român o spadă și titlul de "ostaș al lui Cristos".

12. 

13. Epoca de pace și credinţă - această scenă este amplasată deasupra lojei regale și-l prezintă pe Neagoe Basarab, domnitor al Ţării Românești între 1512- 1521 și soţia sa, Doamna Despina fiind înfăţișaţi ieșind din Biserica episcopală de la Curtea de Argeș, ctitorie a lui Neagoe Basarab.

13. 

14. Mihai Viteazul - domnitor în Ţara Românească între 1593- 1601 și realizatorul Unirii Principatelor pentru o scurtă perioadă de timp, este prezentat ca intrând triumfător în Alba Iulia ca domn al Munteniei, Moldovei și al Ardealului.

14. 

15. Începuturile culturii românești - sunt prezentaţi Matei Basarab, domnitor al Ţării Românești între 1632- 1654, Vasile Lupu, domnitor al Moldovei între 1634- 1653, în fundal se vede Cetatea Târgoviște și Biserica Trei Ierarhi din Iași, ctitorie a lui Vasile Lupu, cărturarul Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei între 1693- 1710- 1711 și Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Românești între 1688- 1714, cu Mănăstirea Hurezu, ctitorie a lui Brâncoveanu și meșterul ei, sculptorul și pictorul de icoane Pârvu Mutu (1657- 1735).

15. 

16. Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan din 1784 - cei trei eroi sunt prezentaţi călare în faţa bisericii de la Ţebea (Hunedoara, Ţara moţilor) de unde Horea i-a chemat la lupta pe moţii iobagi. Răscoala a fost o importantă acţiune de revoltă a ţărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale, în urma revoltei, moţilor li s-a acordat libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie, desfiinţarea servituţii personale și a legării de glie, a căsătoriei fără consimţământul nobilului și dreptul la învăţătură. Pedagogul Gheorghe Lazăr (1779- 1823), fondatorul învăţământului în limba română în 1818 când a deschis Școala Sfântul Sava, apare ca un personaj de legătură între acest episod și cel care reprezintă mișcarea lui Tudor Vladimirescu (1780- 1821), conducătorul pandurilor și al Revoluţiei de la 1821, care a determinat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote.

16. 

17. Tudor Vladimirescu - primește din partea poliţiei un zapis (document) prin care sunt recunoscute drepturile cerute prin Adunarea Poporului. Alături de acesta este vizibil chipul Episcopului Ilarion al Argeșului și o culă (clădire dreptunghiulară) oltenească, simbol al ţinutului de origine al revoluţionarului.

17. 

18. Anul 1848 în Transilvania - figura centrală este Avram Iancu (1824- 1872) care a avut un rol important în Revoluţia de la 1848 împotriva trupelor ungare. Avram Iancu este ilustrat înconjurat de oaste, tribuni și preoţi.

18. 

19. Anul 1848 în Ţara Românească și Moldova - unde mișcarea revoluţionară a avut un caracter pașnic, tinerii români progresiști, crescuţi în atmosfera Occidentală din Franţa, sunt prezentaţi îmbrăţișându-se cu ţăranii români, într-o atmosferă festivă în care erau ridicate steaguri inscripţionate cu mesajul "Frăţie și Dreptate".

19. 

20. Este prezentat Alexandru Ioan Cuza (1820- 1873) - primul domnitor al Principatelor Unite și al statului naţional România între 1859– 1866. Se sugerează Reforma agrară din 1864 când peste 400.000 de familii de ţărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, desfiinţându-se servituţile și relaţiile feudale. Alături de figura domnului român este prezentat și sfetnicul acestuia, Mihail Kogălniceanu (1817- 1891), om politic de orientare liberală, avocat, istoric, prim- ministru al României în 1863 și Ministru al Afacerilor Externe sub domnia regelui Carol I.

20. 

21. Unirea Principatelor Române în anul 1859 - a celor două provincii românești, Moldova și Ţara Românească, simbolizate prin chipurile a două femei, îmbrăcate în costumul naţional specific provinciilor, care deapănă același fir.

21. 

22. Scena prezintă Războiul de Independenţă din 1877- 1878 și pe regele Carol I, rege între 1866– 1914, călare în mijlocul militarilor, fiindu-i înmânat un steag capturat de la inamic. În episod apare prim ministrul Ion C. Brătianu (1821- 1891) și regina Elisabeta de Neuwied (1843- 1916), soţia lui Carol I, care a fondat instituţii caritabile fiind supranumită de oamenii din popor "Mama răniţilor". În fundal apare podul de la Cernavodă, redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, pentru a-l onora pe arhitectul podului construit între 1890- 1895 pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanţa.

22. 

23. Realizarea întregirii naţionale din 1918 - tabloul anterior este continuat cu cel din al doilea război mondial mai exact cu perioada 1916- 1918, după ce România a intrat în război, fapt care a dus pe 1 decembrie 1918 la unirea Transilvaniei cu România - formată în anul 1859 din provinciile Ţara Românească și Moldova.
In imagine pare a fi Alexandru Averescu (1859- 1938), generalul armatei în timpul Primului Război Mondial apoi prim-ministru al României.
Aici sunt prezentaţi soldații români ieșind dintr-un adăpost, pornind la atac pe un teren plin de sârmă ghimpată și cruci de lemn.

23. 

24. Regele Ferdinand I și România Mare - scena are loc la Alba Iulia, unde a avut loc Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii unirii Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În acest episod personajele principale sunt primii regi ai României unite, Regele Ferdinand I, domn între 1914– 1927 și soţia sa Regina Maria (1875- 1938), nepoata reginei Victoria a Marii Britanii și mama regelui Carol al II-lea. Aceștia, purtând haine de gală, sunt urmaţi de ostașii români, urmați de mareșalii Alexandru Averescu (1859-1938) si Constantin Prezan (1861-1943).

24. 

25. Epoca de consolidare - ultima scenă reprezintă starea ţării la momentul realizării picturii. 

Inițial, episodul il prezenta pe Carol II, regele României între 1930– 1940, împreună cu moștenitorul tronului, Regele Mihai, care a domnit între 1927– 1930, 1940– 1947.

25. Carol II și Regele Mihai I - Fresca din 1933 

via Daniel Marcu - thestampforum.boards.net

După instalarea comunismului, scena a fost înlocuită de un alt episod in care poporul sărbătorește înfăptuirea României Mari.

26. 

În colţul din dreapta jos se remarcă semnătura prof. Costin Petrescu (1872- 1954).

În primii ani ai regimului comunist din România, fresca de la Ateneu a fost acoperita cu catifea roşie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României, a stat ascunsă privirilor aproape doua decenii din 1948- 1966.
Costin Petrescu a conceput şi mantia regală pe care Regele Ferdinand a purtat-o la 15 octombrie 1922, cu ocazia încoronării de la Alba Iulia. Mantia a fost inspirata din costumul de gala al domnitorilor români din Evul Mediu şi a fost realizata în ateliere vieneze.

27. - Mantia regală via peles.ro

Informații despre mozaicul din peristilul Ateneului Roman găsiți pe art-historia.blogspot.ro.

Mai multe informaţii despre Ateneu și Filarmonica George Enescu pe site-ul  fge.org.ro.

via fge.org.ro , wikipedia.org , enciclopediaromaniei.ro

Muzeu virtual - Bucuresti 360°

Câteva dintre cele mai cunoscute obiective turistice din București pot fi vizitate virtual prin intermediul panoramelor 360°.

1. Ateneul Român - tour.fge.org.ro
2. Muzeul National de Istorie - muzeulvirtual.ro
3. Muzeul National Cotroceni - muzeulcotroceni.ro
4. MTR - Muzeul Țăranului Român - muzeultaranuluiroman.ro
5. Palatul BNR - bnr.ro
6. Mănăstirea Stavropoleos - stavropoleos.ro
7. Muzeul Aviației - 360trip.ro/muzeulaviatiei/
8. Muzeul de Arta Vasile Grigore - muzeul-vasile-grigore.ro
9. Palatul Cantacuzino - "George Enescu" - 360.inp.org.ro
10. Palatul Mogoșoaia - 360.inp.org.ro
11. Curtea Veche - 360.inp.org.ro
12. Muzeul Satului - muzeul-satului.ro
13. Muzeul National Tehnic "Prof. ing. Dimitrie Leonida" - mnt-leonida.ro
14. Muzeul National de Artă - mnar.arts.ro
15. Palatul Bragadiru - palatulbragadiru.ro

Ateneul Român  - Sala mare

via tour.fge.org.ro

Din păcate nu am gasit panorame 360 pentru:
1. Palatul CEC
2. Arcul de Triumf
3. Muzeul național de Geologie
4. Muzeul Antipa
5. Palatul Victoria
6. Muzeul Municipiului Bucureşti
7. Spitalul Coltea
8. BCU - Biblioteca Centrală Universitară
9. Casa Poporului
10. Grand Hotel du Bulevard
11. Hotel Cișmigiu
12. Palatul Telefoanelor
13. Cercul Militar

alte panorame:  cimec.ro, 360.inp.org.ro, 360trip.ro, panoramax.ro, 360cities.net

Ateneul Român

1. Ateneul Român

                                                           
Pe locul Ateneului de astăzi, edificiu simbol al culturii naţionale, se afla pe la 1730 livada Văcăreștilor, proprietatea poetului Ienăchiţă Văcărescu unde în anul 1764, spătarul Mihai Cantacuzino și soţia sa Elena Văcărescu au construit o mănăstire.

2. - Ienăchiţă Văcărescu 

via wikipedia

Mihai Cantacuzino (1640- 1716) este ctitorul Mănăstirii Sinaia și a Spitalului Colţea (1704), în a cărui curte a fost așezată în anul 1869 o statuie care îl reprezintă pe marele spătar, creaţie a sculptorului Karl Storck.

3. - Mihai Cantacuzino

via panoramio.com de stefanalex60

La 1776, plecând în Rusia, Mihai Cantacuzino dăruiește mănăstirea Episcopiei din Râmnicu Vâlcea (Râmnicului), mănăstirea primind numele de Biserica Episcopiei.
Biserica nu este îngrijită așa că se degradează iar între 1864- 1865 este dărâmată împreună cu anexele sale.

Pe maidanul rămas după dărâmarea clădirii s-a stabilit în 1861, "Circul American", cu "27 de artiști, printre care 7 persani".

În Parcul Episcopiei, în 1865, primarul Pake Protopopescu a aşezat o coloană de marmură realizată de Karl Storck, numită de cetăţeni "chibritul lui Pache", care a fost mutată prin 1888 pe Bulevardul Maria, după care i s-a pierdut urma.

4. - Pake Protopopescu

Pake Protopopescu (1845- 1893) a fost unul dintre cei mai buni primari ai Capitalei, în timpul lui fiind realizate primele lucrări edilitare de anvergură, au fost trasate marile bulevarde centrale pe axa E- V (bd. Iancului, Ferdinand, Carol I, Elisabeta) și N- S (bd. Brătianu, Colţea azi Lascăr Catargiu), în timpul mandatului său au fost aliniate numeroase străzi, s-a introdus iluminarea electrică a principalelor bulevarde, s-a introdus primul tramvai electric (linia 14), s-au construit liceele Gheorghe Lazăr și Sf. Sava etc.

În 1872, aici s-a amenajat o grădină cu o cupolă bizantină numită Grădina Episcopiei, în mijlocul căreia, în amintirea bisericii, a fost amplasată o urnă, opera sculptorului Karl Stork.

Grădina a fost încorporată Ateneului abia în anul 1888, fiind cunoscută sub numele de Grădina Ateneului.

Pe terenul din spatele Episcopiei, Societatea Ecvestră Română începe construcţia unui mare amfiteatru care se dorea a fi circ, manej (arenă) de călărie, cazino, sală de baluri și serbări hipice însă din lipsă de bani, construcţia nu este finalizată, fiind ridicată doar fundaţia.

În anul 1865, din iniţiativa naturalistului Constantin Esarcu (1836- 1898), Vasile Alexandrescu Urechea, profesor de istorie și literatura română și prim- ministrul Nicolae Kretzulescu, a fost înfiinţată Societatea Literară "Ateneul Român" cu scop educativ și anume propagarea cunoștinţelor folositoare poporului, în special claselor sociale de mijloc, prin intermediul unor cursuri și conferinţe publice care erau ţinute iniţial lângă grădina Cișmigiu, pe locul caselor lui Costache Ghika, într-o sală mare, mobilată sumar, folosind băncile din parc drept loc pentru public.

La iniţiativa grupului de intelectuali din cadrul societăţii, în anul 1885 începe construirea unui nou sediu adecvat misiunii declarate Ateneului Român: "un palat al știinţelor și artelor, în care să putem primi cu mândrie celebrităţile ce ne vor vizita sau pe care le vom chema în ţara noastră".

5. - 1900 Albert Galleron - Proiect pentru Atheneul Român (secolul XIX)

Costurile realizării proiectului fiind ridicate, Societatea Literară apelează la o subscripţie publică naţională pentru completarea sumei necesare începerii construirii așezământului, în urma organizării unei loterii naţionale sub îndemnul arhicunoscut: "Daţi un leu pentru Ateneu !".

La recomandarea lui Charles Garnier, autorul Operei din Paris, planurile clădirii au fost concepute de arh. francez Paul Louis Albert Galeron care se spune că a folosit fundaţia circulară construită de Societatea Ecvestră, fapt care a dus la forma circulară de astăzi. 

Arhitectul Galeron a mai realizat planurile clădirii vechi a Băncii Naţionale de pe strada Lipscani din Centrul Vechi.

Ateneul Român a fost ridicat între 1886- 1888, Albert Galleron fiind secondat de arh. român Constantin Băicoianu (1894- 1986) folosind cercetările știinţifice și indicaţiile lui Alexandru Odobescu, ministrul monumentelor, revizuite și completate de specialiști români cum ar fi Al. Orașcu, Ion Mincu, Ion Socolescu, Grigore Cerkez, Cucu Starostescu, iar pentru lucrările din fier de arh. german Schwalbach și de tinichigiului ornamentist Alexandru Dimitriu care a realizat decoraţiuni din metal pentru numeroase clădiri publice, religioase și particulare din ţară, printre care: Palatul Patriarhiei, Gara de Nord, Palatul Fundaţiei Regale Carol I, Palatul Culturii din Iași, Palatul Sturdza din Miclăușeni, jud. Iași etc..

5a. - 1918

În 1886 când a început construcţia Ateneului, Constantin Esarcu a fost criticat pentru alegerea acestui loc căci la vremea respectivă, zona unde a fost ridicat Palatul era în afara orașului, după bariera numită Puţul cu zale, zonă mai greu accesibilă mai ales iarna.

5b. - 

5c - 1900

Lucrările odată începute nu au fost scutite de impedimente financiare, deoarece cheltuielile depășiseră capitalul iniţial așa că Esarcu a fost nevoit să recurgă la împrumuturi cu dobânzi ridicate, în 1886 ajungându-se chiar la o situaţie delicată, creditorii recurgând la soluţia vânzării viitoarei construcţii a Ateneului.

6. - 1903

7. - 1903

8. - 1907

9. - 1908

10. - 1917

11. - 1934

12. - 

13. - 

14. - 

Instituţia a devenit una de importanţă naţională așa că a intervenit Camera Deputaţilor care a autorizat guvernul să-i plătească pe creditori, măsură ce a însemnat salvarea Ateneului.

În 1888, palatul a fost dat în folosinţă parţial, lucrările continuând până în anul 1897.

Societatea "Ateneul Român" și-a diversificat activitatea, în sălile Ateneului având loc conferinţe, concerte simfonice ale Societăţii Filarmonice Române înfiinţate din 1868 de către dirijorul și compozitorul Eduard Wachmann (1836- 1908), precum și expoziţii de pictură începând din 1894, saloanele oficiale de "bellearte" s-au desfășurat în această clădire.

Ateneul a devenit sediu permanent pentru Ochestra Filarmonicii care va concerta în aceast palat imediat după darea în folosinţă a sălii în 1888 până în ziua de azi.

Palatul a fost gazda unei biblioteci, a unor proiecţii de film și a unei colecţii de artă, Pinacoteca Statului, patrimoniul acesteia fiind donat mai târziu Muzeului Naţional de Artă al României.

Între anii 1919– 1920 clădirea Ateneului a fost folosită de autorităţile statului ca sediu al Camerei Deputaţilor, pe 29 decembrie 1919, în sala mare a Ateneului, Camera a votat ratificarea Unirii Transilvaniei, Basarabiei și a Bucovinei cu România.

În anul 1924 au fost aduse unele modificări clădirii Ateneului, conform planurilor arh. Ion Fonescu, subsolul a fost transformat, astfel încât să permită înfiinţarea a două săli de cinema și a două săli circulare pentru expoziţii. Tot în această perioadă s-au făcut modificări și în aripa dinspre strada Episcopiei, sala bibliotecii fiind împărţită în parter și etaj, prin adăugarea unui planșeu de beton, lucrările de reconfigurare fiind finalizate în anul 1928.

În 1935, la iniţiativa lui George Enescu (1881- 1955), cel mai important muzician român, au fost strânse fonduri pentru construcţia orgii folosita la concerte.

15. - 

16. -1904

În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau împodobite cu statui care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artiști români, distruse însă în anii regimului comunist: poetul Mihai Eminescu (de Ion Georgescu), Mihail Kogălniceanu (de W. C. Hegel), academicianul P. S. Aurelian (de W. C. Hegel), diplomatul Ion Ghica (Iordănescu), poetul Traian Demetrescu (de Filip Marin), compozitorul Dumitru Georgescu- Kiriac (de Oscar Han), Ienăchiţă Văcărescu (de W. C. Hegel), medicul Constantin Esarcu (de W. C. Hegel), compozitorul Gavriil Musicescu (de Miliţa Pătrașcu), politicianul C. A. Rosetti (de I. Georgescu), istoricul Vasile Urechea- Alexandrescu (de W. C. Hegel), generalul Ioan Emanoil Florescu (de I. Georgescu), istoricul Grigore Tocilescu, istoricul Gheorghe Dem Theodorescu (de Carol Storck), secretarul C. I. Stăncescu (de W. C. Hegel) și poetul Theodor Șerbănescu (de Filip Marin).

17. -1927

18. -1909

19. -

20. -

21. -

22. -1919

23. -1931

24. - 

25. - 

26. - 

În anul 1944, avioanele germane cantonate la Otopeni au pornit, din ordinul lui Hitler, un atac sistematic asupra Bucureștiului, atât ziua cât și noaptea, fiind atinse o serie de edificii de însemnătate precum Teatrul Naţional, Palatul Regal, Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa dar și Palatul Ateneului Român.

27. - 1944 via corbis.com

28. - 

29. - 

30. - 

31. - 1941

32. - 1940

33. - 

34. - 1917

35. - 1930

36. - 1930

37. - 1940 via life.com

38. - 1940

39. - 1940

40. - 1940

41. - 

42. - 1941

43. - 1943

44. - 1944

45. - via orasulluibucur

46. - 

47. - 

48. - 

48b. - 

49. - 

50. - 

51. - 

52. - 

În 1955, după moartea compozitorului George Enescu, Filarmonica îi poartă numele iar din 1958, Ateneul a devenit gazda Festivalului Internaţional "George Enescu".

53. - 1953

54. - 1955

55. - 1955 - Corul Madrigal via Hulton Archive

56. - 1956

57. - 1957

58. - 1964

59. - 1966

60. - iulie 1965

61. - Statuia Alergătorii - 1970 via Digital Image

62. - 

63. - 

64. - 

65. - via imagoromaniae.ro

66. - 

67. - 

68. - 

69. - 

În anul 2011, Ateneul Român a fost înscris pe lista locurilor din Patrimoniul Mondial UNESCO.

Faţada Ateneului este un peristil (galerie de coloane) cu lăţimea de 48 m cu 6 coloane de 12 metri înălţime, fiind identice în dimensiuni cu cele ale Erehteionului Acropolei din Atena.

70. - 1970

În prezent, în Grădina Ateneului este amplasată o singură statuie, cea a poetului naţional Mihai Eminescu (1850- 1889), realizată din bronz în 1963 de sculptorul Gheorghe D. Anghel care a mai realizat bustul lui Ciprian Porumbescu din Parcul Herăstrău și statuia lui Theodor Pallady din Craiova.

71. - 1970

72. - 1970

73. - 1972

74. - 1974

75. - 1975

76. - 1981

77. - 1986

78. - via pofil.cz

79. - 1982 - via pofil.cz

80. - 

Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Alexandru cel Bun, domnul Moldovei între anii 1400- 1432, bun politician, lunga sa domnie a corespuns unei perioade de pace, Neagoe Basarab, domnitorul Ţării Românești între 1512- 1521, ctitorul Mănăstirii Curtea de Argeș, autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi, 'Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie', scrisă în slavonă, apoi urmează medalionulul regelui Carol I al României, care a domnit între 1866– 1914, în timpul căruia s-a câștigat independenţa în 1877 faţă de Imperiul Otoman, a redresat economia și a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, după care este reprezentat Vasile Lupu, domnul Moldovei între 1634- 1653, ctitorul bisericii Trei Ierarhi din Iași, și Matei Basarab, domnitor al Ţării Românești între 1632- 1654 într-o epocă de înflorire culturală, a ridicat din temelie peste 30 de biserici, a adus aportul major în înlocuirea limbii slavone cu cea românească, iniţiatorul și comandantul general al Ligii antiotomane, constituită din Ţările Române, Polonia și Rusia.

Cupola are 20 de ferestre cu lire și cununi și se află la 41 de metri de pământ.

Domul acoperit cu zinc se termină cu un trepied, după modelul monumentului lui Lysicrat din Atena sugerând urna învingătorilor.

Din Rotonda Ateneului, accesul în Sala Mare de concerte se face folosind una din cele patru scări din marmură de Carrara, opera arh. veneţian Lardel. La etaj, sala de concerte este decorată cu fresce realizate de Napoleon D' Este, Henry Kubler, Nicolas Schwalbach și Fritz Elsner.

81. - 1982

La dorinţa scriitorului și ministrului monumentelor, Alexandru Odobescu (1834- 1895), sala are bolta decorată cu numeroase elemente antropomorfe, zoo și fito în relief policromat aurit având ca sursă de inspiraţie basmele populare românești.

Descrierea picturii de pe Fresca Ateneului Român - aici.

Alte imagini interesante găsiți pe reptilianul.blogspot.ro.

via  fge.org.ro, timp-liber.acasa.ro, wikipedia.org, enciclopediaromaniei.ro, filarmonicaenescu.ro, observatorcultural.ro, historia.ro, delcampe.net, okazii.ro, ebay.com, lista surse