Bdul Elisabeta 1925 - Cinema Trianon (Bucuresti)

Am găsit pe pagina Cartofilie Românească o poză interesantă având descrierea Berăria "La Calul Bălan" - Trianon - aproximativ 1925.

1. - La Calul Bălan - Trianon - tricotaje, mode, confectiuni alb..  - 1925

Zona unde a fost făcută îmi părea cunoscută, mai ales după ce m-am documentat pentru aplicația Android București Calea Victoriei, zona bdul Elisabeta - Calea Victoriei.

Clădirea este bogat ornamentată, expunând pe fronton un grup de statui după model antic și îngerași care susţin inscripţia "ANR Anul 1884 ANR", 1884 probabil fiind anul construcţiei casei pe Bulevardul Belvedere.

Iată o imagine din zilele noastre via Google Maps, eu zic ca este aceeași clădire, nu ?

2. - Bdul Elisabeta via google maps 2012

În imobilul lipit de Palatul Cercului Militar Naţional, la nr. 2-6, funcționa Cinematograful București (Trianon) care făcea parte din înlănțuirea de cinematografe de pe Bulevardul Regina Elisabeta (fost Belvedere, 6 Martie, Gheorghe Gheorghiu Dej, Republicii): Cinematograful Bulevard, Capitol, Festival (fost "Regal"), Lumina (care sunt despărţite doar de un perete) și București iar peste drum Cinematograful Corso (fost Victoria), singurul care mai funcţionează și astăzi.

3. - Cinema Trianon, Forum, Bizantin

Cinematograful București a fost desfiinţat, 2004 fiind ultimul an în care s-au mai rulat aici producții cinematografice.

4. - Bd. Elisabeta (6 Martie) - 1960

Cinema Icfrimu, Timpuri Noi

5. - Cinema Capitol, Arpa

5b. - Cinema Bulevard Palace, Teatrul Cinema Capitol 

- Film Femeia in Luna (1929) - Willy Fritsch via flickr/narcis_gabriel

Câteva reclame cu cinematograful Trianon:

6. - Ritz si Trianon - Vipera - Merlene Dietrich, Jean Gabin

via Reclame Vechi Romanesti

7. - Trianon - Prietena de Ocazie - Puiu Calinescu, Dina Micle si Sorina Mantua

via Reclame Vechi Romanesti

Aşa cum se observă în pozele de mai jos, existau statui și pe Primăria sectorului 5 (fost Palatul Eforiei Spitalelor Civile) și pe Cinematograful Capitol:

8. - Bd. Elisabeta 1904

- TH. RADIV ..Baile Eforie, Beraria ..

9. - 1918

10. - 1930

11. - 1979

12. - 

13. - 

14. - 

15. - 

16. - 

Informații despre aplicațiile Android - Bucureşti Calea Victoriei şi Bucureşti Centrul Vechi găsiţi pe turistinbucuresti.


via zf.ro, Cartofilie Românească
mai multe pe catherinecrossroad.wordpress.com, bucurestiulmeu.ro.

Un dorobanț de tuciu bătea orele ..

Când am citit carte Podul Mogoşoaei povestea unei străzi de Gheorghe Crutzescu am dat peste un paragraf care mi-a trezit curiozitatea: "Lângă Feder casa galbenă și urâtă azi, a avut, cândva, o înfățișare îngrijită și a adăpostit, un sfert de veac, redacția și tipografia ziarului „lumei bune” „Gaulois”-ul şi „Figaro-ul” Bucureștilor, Indepéndance Roumaine. Sus, deasupra balconului, un dorobanț de tuciu bătea orele .. ".

Piața Teatrului - Casa Otetelesanu

'Dorobanț de tuciu' era de fapt ceasul realizat de sculptorul Ettore Ferarri (1848- 1929) în cinstea ostașilor români care au luptat în Războiul de Independenţă din 1877. În presa timpului se aducea la cunoștinţă celor interesaţi că această lucrare se multiplică contra cost, fie în lut ars, fie turnată în metal.

Dorobanțul

Ceasul se afla în clădirea de pe Calea Victoriei, de peste drum de Palatul Telefoanelor de astăzi, pe locul blocului cu fațadă înspre Hotelul Ramada, cunoscut ca Blocul Comedia, unde a existat în perioada interbelică restaurantul italianului Finochi cunoscut în ziarele vremii pentru meniul creat cu ocazia sărbătorii irlandeze Sf. Patrick.

Tot pe aceste locuri a existat Hanul Bossel, dărâmat prin 1875, pe locul lui ridicându-se sediul ziarului în limba franceză "L'Indépendance Roumaine", publicaţie înfiinţată de Alexandru Ciurcu (1854- 1922), publicist și inventator, care a experimentat principiul motorului cu reacţie.

Ziarul L'Independance Roumaine

În octombrie 1896, la sediul redacţiei a avut loc "reprezentaţiunea high-life a cinematografistului Lumière", adică prima proiecţie cinematografică din București.
Pentru scurt timp cinematograful se mută în sala cea mare din clădirea de pe bulevardul Elisabeta, apoi în sala "Hugues" (vis-a-vis de vechiul Teatru Naţional) iar după vacanţa de vară din nou în localul ziarului, de această dată cu spectacole permanente devenind foarte popular.
Senzaţia reprezentaţiilor cinematografice era filmul "Sosirea trenului în gară" iar prima peliculă filmată în România prezenta parada regală de la 10 mai 1897.
Odată cu încetarea apariţiei ziarului, clădirea a adăpostit expoziţii de pictură sub numele de Sala Mozart.
Tot aici, mai exact lângă intrarea care duce la Comedia (apoi Majestic, astăzi Odeon), era magazinul de muzică Orfeu, ulterior Romanţa și Feder.
Pe peretele clădirii dinspre Hotelul Ramada se mai văd încă urmele gloanţelor trase în timpul revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989.

via timeclubromania.ro, delcampe.net, Podul Mogoşoaei povestea unei străzi de Gheorghe Crutzescu
- link google maps

Reclama Libraria Alcalay

"Librăria Universală - Alacalay & Co" a fost întemeiată prin 1870 de Alcalay Leon (1847- 1920), editor și librar care din 1899 a preluat publicarea colecției "Biblioteca pentru toţi" inițiată de editorul Carol Muller în anul 1895 cu volumul "Povești alese" opera scriitorului danez Hans Christian Andersen (1805- 1875).
Librăria era situata la intersecția bdului Elisabeta cu bdul Victoria, la parterul Hotelului Grand Hôtel du Boulevard.

mai multe pe turistinbucurestiro.
via art-historia

Casa Paucescu - 1989

"Biblioteca Central Universitară Carol I" și "Casa Păucescu" în 22 decembrie 1989.

- mai multe pe rezistenta.net, alexandrumitache.wordpress.com și tvrplus.ro.

via google.com/culturalinstitute si tvrplus.ro.

Strada Academiei - Blanduzia

Când mă documentam pentru articolul despre Bladuzia am găsit o imagine veche cu strada Academiei, în partea stângă este Banca Poumé și Xanto unde a fost înființat mai târziu Cinematograful Lux apoi s-a construit Imobilul Tehnoimport.

Strada Academiei văzută din Grădina Bladuziei

                                              Strada Academiei în zilele nostre via google maps

mai multe despre strada Academiei și Hotel Bristol pe turistinbucurestiro

Blanduzia - Centrul Vechi

În zona Centrul Vechi, la intersecția strada Doamnei cu Academiei se găsește Restaurantul Blanduziei  care poartă numele grădinii de teatru ce și-a desfășurat activitatea pe aceste locuri.

Aici, pe la jumătatea sec. XIX a funcționat Hanul Golgota al mănăstirii Butoiul, unde "poposeau poștalioanele şi călătorii mai nevoiași", iar mai târziu a fost amenajată Grădina Gagel (viitoare Edison).

În vara anului 1902, Alexandru Andronescu, secretarul general al Teatrului Naţional a închiriat grădina de la impresarul Mihailovici, apoi a amenajat o scenă unde aveau loc piese de teatru, în special vara, în vacanţa stagiunii Teatrului cel Mare.

Un an mai târziu  Alexandru Andronescu a înființat 'Compania de Teatru de Operetă şi Comedie Blanduzia', nume dat în cinstea poetului dramaturg Vasile Alecsandri (1821- 1890), creator al teatrului românesc și a literaturii dramatice în România.

Titlul Blanduzia a fost inspirat de drama poetică 'Fantâna Blanduziei' care a fost citită în public de Vasile Alecsandri în ziua de 22 Martie 1883, în casa profesorului Titu Maiorescu, apoi la Ateneul Român pentru strângerea de fonduri destinate poetului Mihai Eminescu (1850- 1889) care atunci se afla internat în Casa de Sănătate a dr. Alexandru Suţu de pe strada Plantelor nr 7- 9 (București - zona Piața Latină).

Fântâna Blanduziei - de V. Alecsandri

În mai 1904, impresarul Mihailovici înființează în Grădina Blanduzia o stagiune de spectacole de varietăți şi comedii într-un act interpretate de o trupă nemțească condusă de Ludwig Mertens.

Compania de Teatru de Operetă şi Comedie Blanduzia a funcţionat la început folosind decoruri şi costume împrumutate de la Teatrul Naţional din Craiova, coriştii proveneau de la Teatrul Naţional din Bucureşti iar orchestra era condusă de profesori de la Conservatorul de Muzică.

Grădina de teatru Blanduzia a făcut parte din grupul teatrelor de vară din jurul Teatrului Cel Mare cum ar fi Union, Raşca, Oteteleșanu, Stavri, Orfeu, Tivoli, Colosul, Cărăbușul, Ambasadori, Mitică Georgescu, Guichard iar mai târziu vor fi înființate 'teatrele de cartier' precum cele din Calea Griviţei, Hala Traian sau Calea Călăraşi.

Toamna, din cauza timpul ploios spectacolele au fost mutate pe scena Teatrului Lyric din Piața Valter Mărăcineanu.

În iunie 1906 stagiunea a fost deschisă de Asociaţia Artistică Română condusă de regizorul Paul Gusty, primul spectacol fiind comedia Qvartirul lui Don’Maior apoi au urmat în aceeaşi lună Niniche, Jos automobilul, Strada Cuciuc- Kainargi (spectacol jucat de actori în picioarele goale, lucru neîntâlnit până atunci).

Cu timpul, spectacolele din Gradina Blanduzia și-au pierdut din farmecul de odinioară iar după două decenii de activitate, în 1924 va avea loc ultimul spectacol.

După un timp pe aceste locuri s-a amenajat Pasajul Galeriile Blanduziei, astăzi n-a mai rămas decât o parcare privată.

Galeriile Blanduziei
- Reclama Marea Colectura Principala - Mercur, Vegerie ELGO, OPAC, Loteria Stat, JAK

Galeria Blanduzia

Parcarea de astăzi - via google maps

- s-au păstrat clădirile din planul îndepărtat

Alte imagini în care apare numele Blanduzia:

1. - 1940 - Reclame: Regionala 007, textilă modernă, Stofe Dorobanțul, Magazinul EL - ceasornice, optică, bijuterii, cadouri, Croitorie

 2. Blanduziei - Bodega Bursei

3. Cafeneaua Blanduziei

later edit:  Stelian Tănase declara că în Grădina Blanduziei, unde funcţiona si grădina cinematografului Doina, s-a făcut prima proiecție cinematografică în aer liber pentru publicul bucureștean la sfârșitul secolului al XlX-lea.

O imagine cu Strada Academiei văzută din Grădina Bladuziei găsiți pe turistinbucuresti.

via bucurestiulintrozi.ro, muzeuldefotografie.ro, festivalcaragiale.ro, hetel.ro, delcampe.net, okazii.ro, Vera Molea - Teatrele din gradinile de vara ale bucurestilor de altadata, George Costescu - Bucureştii Vechiului Regat

Revista Bucurestiul meu drag

Revista "Bucurestiul meu drag" a ajuns la nr. 10, mai multe detalii pe orasul.ro.

via orasul.ro

Regele Mihai I al României - 91 de ani

Majestatea Sa Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921 la Sinaia (Castelul Peleş) fiind fiul legitim al Regelui Carol al II-lea si al Reginei Mamă Elena.

Astăzi, fostul suveran al României în perioada 1927- 1930, precum și între 1940- 1947, împlinește 91 de ani.

1. 

2. 1929 - Printul Mihai in gradina din Parcul Palatului Regal

3. 

4. 1931 - Regele Mihai la Sinaia, Prințesa Elena, Leopold Salvador

5. 1938

6.  1938

7.  1938

8.  1938

9.  1938 - Mihai si Regele Carol II

10. 1938 - Mihai si Regele Carol II

11. 1946 - Regele Mihai la Palatul din Sinaia

12. 1946

13. 1946

14. 1946 - la Palatul din Sinaia

15. 1946 - Regele Mihai I si mama sa Elena 

16. la Palatul din Sinaia

17. 1946 - Regele Mihai I in uniforma navala

18. 1946 - la Palatul din Sinaia

via life.com, delcampe.net, familiaregala.ro, wikipedia.ro