În zona Centrul Vechi, la intersecția strada Doamnei cu Academiei se găsește Restaurantul Blanduziei care poartă numele grădinii de teatru ce și-a desfășurat activitatea pe aceste locuri.
Aici, pe la jumătatea sec. XIX a funcționat Hanul Golgota al mănăstirii Butoiul, unde "poposeau poștalioanele şi călătorii mai nevoiași", iar mai târziu a fost amenajată Grădina Gagel (viitoare Edison).
În vara anului 1902, Alexandru Andronescu, secretarul general al Teatrului Naţional a închiriat grădina de la impresarul Mihailovici, apoi a amenajat o scenă unde aveau loc piese de teatru, în special vara, în vacanţa stagiunii Teatrului cel Mare.
Un an mai târziu Alexandru Andronescu a înființat 'Compania de Teatru de Operetă şi Comedie Blanduzia', nume dat în cinstea poetului dramaturg Vasile Alecsandri (1821- 1890), creator al teatrului românesc și a literaturii dramatice în România.
Titlul Blanduzia a fost inspirat de drama poetică 'Fantâna Blanduziei' care a fost citită în public de Vasile Alecsandri în ziua de 22 Martie 1883, în casa profesorului Titu Maiorescu, apoi la Ateneul Român pentru strângerea de fonduri destinate poetului Mihai Eminescu (1850- 1889) care atunci se afla internat în Casa de Sănătate a dr. Alexandru Suţu de pe strada Plantelor nr 7- 9 (București - zona Piața Latină).
Fântâna Blanduziei - de V. Alecsandri
În mai 1904, impresarul Mihailovici înființează în Grădina Blanduzia o stagiune de spectacole de varietăți şi comedii într-un act interpretate de o trupă nemțească condusă de Ludwig Mertens.
Compania de Teatru de Operetă şi Comedie Blanduzia a funcţionat la început folosind decoruri şi costume împrumutate de la Teatrul Naţional din Craiova, coriştii proveneau de la Teatrul Naţional din Bucureşti iar orchestra era condusă de profesori de la Conservatorul de Muzică.
Grădina de teatru Blanduzia a făcut parte din grupul teatrelor de vară din jurul Teatrului Cel Mare cum ar fi Union, Raşca, Oteteleșanu, Stavri, Orfeu, Tivoli, Colosul, Cărăbușul, Ambasadori, Mitică Georgescu, Guichard iar mai târziu vor fi înființate 'teatrele de cartier' precum cele din Calea Griviţei, Hala Traian sau Calea Călăraşi.
Toamna, din cauza timpul ploios spectacolele au fost mutate pe scena Teatrului Lyric din Piața Valter Mărăcineanu.
În iunie 1906 stagiunea a fost deschisă de Asociaţia Artistică Română condusă de regizorul Paul Gusty, primul spectacol fiind comedia Qvartirul lui Don’Maior apoi au urmat în aceeaşi lună Niniche, Jos automobilul, Strada Cuciuc- Kainargi (spectacol jucat de actori în picioarele goale, lucru neîntâlnit până atunci).
Cu timpul, spectacolele din Gradina Blanduzia și-au pierdut din farmecul de odinioară iar după două decenii de activitate, în 1924 va avea loc ultimul spectacol.
După un timp pe aceste locuri s-a amenajat Pasajul Galeriile Blanduziei, astăzi n-a mai rămas decât o parcare privată.
Galeriile Blanduziei
- Reclama Marea Colectura Principala - Mercur, Vegerie ELGO, OPAC, Loteria Stat, JAK
- Reclama Marea Colectura Principala - Mercur, Vegerie ELGO, OPAC, Loteria Stat, JAK
Galeria Blanduzia
Parcarea de astăzi - via google maps
- s-au păstrat clădirile din planul îndepărtat
Alte imagini în care apare numele Blanduzia:
1. - 1940 - Reclame: Regionala 007, textilă modernă, Stofe Dorobanțul, Magazinul EL - ceasornice, optică, bijuterii, cadouri, Croitorie
2. Blanduziei - Bodega Bursei
.jpg)
3. Cafeneaua Blanduziei
O imagine cu Strada Academiei văzută din Grădina Bladuziei găsiți pe turistinbucuresti.
via bucurestiulintrozi.ro, muzeuldefotografie.ro, festivalcaragiale.ro, hetel.ro, delcampe.net, okazii.ro, Vera Molea - Teatrele din gradinile de vara ale bucurestilor de altadata, George Costescu - Bucureştii Vechiului Regat
