Strada Stavropoleos din Centrul Vechi al Bucureștiului și-a primit numele de la biserica de pe aceasta strada, nume care deriva din grecescul "stauropolis" ce se traduce prin "Oraşul Crucii". Tot numele unei biserici l-a purtat şi în 1669 când e amintită documentar pentru prima oară ca fiind "Uliţa dinspre Biserica Grecilor" şi când pe ea se formase o adevărată comunitate a elenilor veniţi în Bucureşti.
1. - Harta Google Maps
2. - Harta Stavropoleos în 1984 via urban-plan.ro
Dinspre bd. Calea Victoriei, pe dreapta sunt imobilele strada Stavropoleos cu nr. par: 2, 4, 6, 8.
3. - Palatul C.E.C. de pe Calea Victoriei văzut dinspre str. Stavropoleos
4. - Palatul C.E.C. de pe Calea Victoriei văzut dinspre str. Stavropoleos
5. - Strada Stavropoleos anii '70 via Bucurestiul in imagini
6. - 1990 by Norihiro Haruta
7. - Str. Stavropoleos în 1965
8. - Str. Stavropoleos în 2010 by crina stanciu via panoramio.com
9. - Str. Stavropoleos 1860 - C. P. de Szatmary - strada Poștei
10. - Str. Stavropoleos
11. - Str. Stavropoleos via formula-as.ro
12. - 1990 by Norihiro Haruta
13. - Str. Stavropoleos via delcampe.net
14. - Stavropoleos 1935 by Willy Pragher
15. - Stavropoleos 1935 by Willy Pragher
Reclamă Kirschen ..
16. - Stavropoleos 1935 by Willy Pragher
17. - Stavropoleos 1935 by Willy Pragher
18. - Str. Stavropoleos in 1972 via janakstexasczecharticlesandphotos.com
19. - Str. Stavropoleos în 1960
20. - Str. Stavropoleos 1985 by mazdamiata - flickr.com
21. - Str. Stavropoleos în 2013
22. - Biserica Stavropoleos anii '70
foto Gheorghe Dumitru via Bucurestiul in imagini
- în 1938: Banca Devize şi Lombard - 5-1030
Azi Mănăstirea Stavropoleos - Sf. Arhangheli și Sf. Iustin Martirul și Filosoful - mai multe aici.
Biserica Stavropoleos a fost înălţată în 1724, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (domnitor al Munteniei între 1719-1730), de către arhimandritul Ioanichie Stratonikeas, din satul Ostaniţa din Epir (Grecia).
Biserica Stavropoleos a fost înălţată în 1724, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (domnitor al Munteniei între 1719-1730), de către arhimandritul Ioanichie Stratonikeas, din satul Ostaniţa din Epir (Grecia).
Ioanichie, sărac şi umil, s-a stabilit în Mahalaua Grecilor (Mahalaua Ghiorma Banul) pe la 1700 ca să adune danii (donaţii) şi milostenii pentru arhiepiscopia Pogonianei (regiune din Grecia) al cărei metoc (sucursală) era Biserica Ghiormei Banul. Aici, Ioanikie devine în scurt timp duhovnic, cunoscând astfel enoriaşii, de la care a avut priceperea să adune îndeajuns de mulţi galbeni încât să cumpere un loc al jupânesei Despa (născută Brezoianu), la care i-a adăugat încă un teren cumpărat de la Grigorie Greceanu.
Pe aceste terenuri a construit mai întâi un han (1722-1724) cu două niveluri, iar în curtea hanului o biserică pe care o termină în vara anului 1729 şi pe care, ajuns mitropolit al Stavropolei o închină mănăstirii Goura din Epir (Grecia). Mănăstirea pe care a construit-o poartă de atunci numele Stavropoleos, după numele vechii mitropolii. Intrarea în curtea hanului se făcea prin intermediul unei porţi mari, aflată pe locul străzii Poștei de acum, din spatele Muzeului de Istorie.
Biserica era susţinută economic de către han, o situaţie frecventă în epocă. Avea plan dreptunghiular, fără turlă, abside şi pridvor. Între anii 1728- 1733 a fost mărită, în formă treflată, ornată în exterior cu un brâu.
Ioanichie moare în 1742 la vârsta de 61 de ani şi este îngropat în biserica sa.
Zdruncinat de cutremure, mărunţit de incendii, hanul a ajuns în stare de ruină și a dispărut pe la 1871. Cutremurele au produs avarii grave şi bisericuţei, fiind consolidată în 1852 însă mai târziu este din nou ameninţată cu ruinarea. Turla a fost dărâmată prin 1840 iar biserica a fost lăsată în paragină până în 1888 când devenise deja o ruină.
Restaurarea bisericii începe în anul 1904 când i-a fost redată forma originală, a căpătat o turlă nouă, brâul din piatră și acoperişul iar pictura veche a fost reparată în 1909 de pictorul preot V. Damian. Cel care a condus lucrările de restaurare a fost arh. Ion Mincu cunoscut pentru planul Școlii Centrale de fete, interiorul Palatului de Justiţie, Casa Vernescu, Casa Monteoru etc..
Ion Mincu a construit în armonie cu stilul bisericii şi clădirile care adăpostesc un interesant lapidariu unde se găsesc frumoase pietre tombale (funerare), cruci, fragmente de frescă recuperate de la bisericile demolate în timpul regimului comunist ba chiar și câteva bucăţi din vechiul Turn al Colţei. După moartea arh. Mincu, lucrările au fost continuate de arh. Al. Zagorit, fiind terminate de prof. C. Dumitrescu, în 1921
Ion Mincu a construit în armonie cu stilul bisericii şi clădirile care adăpostesc un interesant lapidariu unde se găsesc frumoase pietre tombale (funerare), cruci, fragmente de frescă recuperate de la bisericile demolate în timpul regimului comunist ba chiar și câteva bucăţi din vechiul Turn al Colţei. După moartea arh. Mincu, lucrările au fost continuate de arh. Al. Zagorit, fiind terminate de prof. C. Dumitrescu, în 1921
Între anii 1996-2000 s-a efectuat o nouă consolidare, scoaterea igrasiei din fundaţii şi restaurarea picturilor sub îndrumarea prof. Dan Mohanu. În prezent din vechea mănăstire nu a mai rămas decât biserica, alături de care există o construcţie de la începutul sec. al XX-lea care adăposteşte o bibliotecă, o sală de conferinţe şi o colecţie de icoane vechi (de la începutul sec. al XVIII-lea) şi obiecte de cult.
Comunitatea care locuieşte aici, pe lângă slujbele zilnice, se ocupă cu restaurarea carţilor vechi, a icoanelor şi hainelor sacerdotale (preoţești). Corul bisericii cântă muzică (neo) bizantină (o singură voce susţinută de un sunet prelungit numit ison - acompaniament), acum rar întâlnită în bisericile din România.
Lăcaşul a redevenit Mănăstire de maici, prin grija părintelui paroh Iustin Marchiş. Tot aici este "Fundaţia Stavropoleos" şi "Centrul social pentru copii Sf. Dimitrie".
23. - Str. Stavropoleos
24. - Biserica Stavropoleos by Franz Duschek
25. - Str. Stavropoleos via fototecaortodoxiei.ro
26. - Str. Stavropoleos via fototecaortodoxiei.ro
27. - Stavropoleos - în timpul construcţiei liniei de tramvai cu cai nr. 11
28. - 1894-1895 - Lucrul la fundatia Palatului Postelor
In spate se vede Biserica Stavropoleos
29. - Stavropoleos de Mioritz Benedict Baer
30. - Biserica Stavropoleos - cca 1890 by Alexandru Tzigara Samurcas
31. - Biserica Stavropoleos sf. sec. XIX
32. - Str. Stavropoleos
33. - Str. Stavropoleos
34. - Str. Stavropoleos via delcampe.net
35. Clopot de la Biserica Enei ? si o bucata din Turnul Coltei
- în 1911 - Doherty Tennis Club - Elena Florescu
- în 1938 - Banca Credit Român - Stavropoleos 6 - SI 3-1410
- în 1984 - Direcția generală de statistică
Azi - Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice
Palatul Băncii de Credit Român de lângă Biserica Stavropoleos a fost construit în anul 1904 în stil eclectic după planurile arh. Oskar Maugsch care a mai proiectat Palatul Băncii de Scont din str. Lipscani cu str. Carada şi ale arh. Ernst Gotthilf care a proiectat edificii în Viena dar şi în Timişoara, iar sculpturile de pe faţada clădirii sunt realizare de Frederic Storck.
Încă din 1911, cu ocazia transformări în societate anonimă (pe acţiuni) a Fabricii de bere Luther (viitoare Fabrică Czell, apoi Griviţa), Banca de Credit devine acţionar principal, în 1918 cumpără masiv acţiuni la Uzinele Vulcan iar în 1921 achiziţionează participaţii la Casa Capșa care devenea şi ea societate anonimă.
Datorită politicii comisioanelor moderate şi a garanţiilor ferme, Banca de Credit Român depăşeşte în bune condiţii anii crizei 1929-1933, fără a intra în faliment sau a fi nevoită să fuzioneze cu alte bănci aşa încât în anii '40 se număra încă printre cele mai puternice bănci româneşti, alături de Banca Comercială, Banca Românească şi Societatea Bancară Română. - mai multe pe bucurestiinoisivechi.blogspot.ro
36. - Str. Stavropoleos 2002 by michaelarrington - flickr.com
37. - Palatul Băncii de Credit Român by cristian mihail miehs via wikipedia.ro
38. - Palatul Băncii de Credit Român
39. - Banca de Credit Român - 1938
Ara - Stavropoleos 8 - SI 4-7028 - Inst. electrice şi sanitare
Universal - Stavropoleos 8 - 5-0131 - Restaurante şi Berării
Ereţian Vahram - 4-7028 - Inst. sanitare tech
Azi - Sushi Ko, Laborator de Cocktailuri fost Ema Hardy '08 COM S.R.L, Havama, El Comandante, Zhivago.
La intersecţia străzilor Stavropoleos cu Smârdan a fost sediul Băncii Fortuna, la început banca a folosit drept sucursală o clădire mai veche, ridicată pe locul primului hotel din Bucureşti, Hotelul Brenner ce purta numele proprietarului austriac. Hotelul a mai fost numit şi "Hotel D`Europe" mai ales pentru condiţiile de cazare europene, superioare celor oferite de hanurile bucureștene. Este amintit în cartea "An Account on the Principalities of Wallachia and Moldavia" de William Wilkinson apărută la Londra în 1820, carte ce i-a servit drept inspiraţie lui Bram Stoker pentru celebrul roman "Dracula".
Vienezul Brener deschisese aici şi un restaurant unde, în vara anului 1854 venea aproape zilnic nimeni altul decât marele Lev Tolstoi, pe atunci locotenent de artilerie în Armata a 12-a rusă pusă sub comanda cneazului Mihail Dimitrievici Gorceakov, cu care de altfel Tolstoi era rudă.
40. - Str. Stavropoleos by calator via wikimapia.com
41. - Reclama S. Lindenberg, Frații Vasilescu
42. - Str. Stavropoleos
43. - Str. Stavropoleos via fb.com/ImaginiBucuresti
44. - Str. Postei 1990 by Norihiro Haruta
Dinspre bd. Calea Victoriei, pe stânga sunt imobilele strada Stavropoleos cu nr. impar: 3,5, 7, 9.
Pe partea stângă dinspre Calea Victoriei este cofetăria Boutique Restaurant Chocolat.
45. - Str. Stavropoleos by calator via wikimapia.com
Str. Stavropoleos nr. 3 - în 1938:
Ciuceanu M. - Stavropoleos 3 - SI 3-6278 - Farmacie
Emil - Stavropoleos 3 - SI 3-3444 - Postăvari, stofe
Azi Negresco Restaurant
46. - Str. Stavropoleos
47. - Str. Stavropoleos
48. - Palatul C.E.C. si Carul cu Bere
Barbu Alexandru ing. - Stavropoleos 5 - SI 3-6357
Carul cu Bere - Ssiunea Nicolae Mircea - Stavropoleos 5 - SI 3-0026 - Restaurante şi Berării
Azi Caru' cu Bere - mai multe pe reptilianul.blogspot.ro si bucurestiinoisivechi.blogspot.ro
49. - Carul cu Bere in 2010 by olivier07 - flickr.com
%2Bvia%2Bbucurestiul%2Bin%2Bimagini.jpg)
50. - Strada Stavropoleos anii 60 by Gheorghe Dumitru
Palatul Berariei Caru' cu bere a fost ridicată la 1888, în stil neogotic, cu fonduri de la Banca Albina şi după planurile arh. polonez Zigfrid Kofczinsky, care a făcut parte din echipa de arhitecţi a Castelului Peleş şi a Palatului Culturii din Iaşi. Berăria a fost modificată după primul război mondial, a fost extinsă şi amenajată cum o cunoaştem astăzi, cu vitralii, cu elegantul interior în stil neo-bizantin, cu balustradele de lemn sculptat şi cu picturi murale.
Cei care au înfiinţat berăria, adăpostită iniţial în prăvăliile hanului Zlătari încă din 1879, au fost Nicolae Mircea, împreună cu fraţii săi Ignat şi Victor. Faima berăriei a crescut repede mai ales datorită preparatelor sale culinare. Specialitatea casei erau crenvurștii cu hrean, salata de boeuf, frankfurterii (cârnaţi afumaţi), ridichea neagră şi măslinele (acestea două erau oferite gratuit). Vinurile erau de soi, nu se serveau decât după ce zăboviseră ani buni în pivniţă, treabă cu care se ocupau oameni anume pregătiţi cum ar fi Moş Ghiţă, simbolul berăriei, a cărui statuie străjuieşte şi astăzi balustrada din dreapta. Moş Ghiţă, pivnicerul, a lucrat zeci de ani la Caru' cu bere, coborând de mii şi mii de ori în pivniţa ticsită de butoaie de bere şi vin alături de nelipsitu-i felinar.
După moartea proprietarului, afacerea a fost preluată de către Dumitru Marinescu Bragadiru, până la depăşirea greutăţilor crizei economice, după care a revenit în posesia familiei Mircea.
Client statornic era badea Gheorghe, adică poetul George Coşbuc (1866 - 1918), dar nu rareori treceau pragul berăriei şi Caragiale însoţit de nelipsitul său amic actorul Iancu Brezeanu, Octavian Goga, Ioan Slavici, Barbu Delavrancea, Mateiu Caragiale etc.. Tot pe Stavropoleos se mai afla la acea vreme şi birtul "La Pisica Neagră", renumit pentru vinul său.
După 1949, când clădirea este rechiziţionată de stat, localul a continuat să funcţioneze cu vechii salariaţi, însă treptat s-a impus o administraţie de tip socialistă, localul nemaifiind apreciat la adevărata valoare, ajungându-se chiar în situaţia ca picturile murale să fie acoperite cu vopsea.
Decoraţiunile au fost restaurate în perioada 1983-1988 şi apoi curăţate în 2006.
Deasupra uşii, lângă felinare apare cocoşul, pisica şi dragonul, semn că localul e deschis "de când cântă cocoşii şi până ce apar vârcolacii", sau conform vorbei strămoşeşti: "trebuie să te trezeşti dimineaţa în zori ca un cocoş şi să fii sprinten toată ziua ca o pisică".
Interiorul, cu elementele sale specifice, a constituit cadrul natural la care au apelat regizorii pentru filmarea multor secvenţe din filmele "Două lozuri", "Telegrame", "Darclee" etc..
51. - Str. Stavropoleos 1974
52. - Interior Carul cu Bere
53. - Interior Carul cu Bere
54. - Caru' cu bere, 1920 via delcampe.net
55. - Str. Stavropoleos
56. - Str. Stavropoleos
57. - Str. Stavropoleos
58. - Str. Stavropoleos 1934 by FC
fost Palatul Băncii Chrissovelloni
59. - Str. Stavropoleos 2010 by ven mihail via panoramio.com
60. - Str. Stavropoleos 2010 by ven mihail via panoramio.com
fost Palatul Băncii Generale Române, Palatul Societății de Asigurare Dacia Romania
61. - Str. Stavropoleos
62. - Str. Stavropoleos 2010 by ven mihail via panoramio.com
63. - Str. Stavropoleos 1910 via corbis.com
64. - Str. Stavropoleos
65. - Str. Stavropoleos
66. - Str. Stavropoleos 1990
Dacia România - Stavropoleos 15 - SI 3-4432 - Asigurări
Casa Centrală Industrie Comerţ - Stavropoleos 15 - SI 3-5753
Str. Stavropoleos nr. 17
-
67. - Fabrica Theo Miller - Cazane, rezervoare, mori cu aburi și apa - 1895
În urma lucrărilor de amenajare din 2011 s-au descoperit urmele vechii străzi de lemn și latura sudica a hanului Greci - mai multe pe cronica.cimec.ro
68. - Vechea strada de lemn via cronica.cimec.ro
Mai multe despre Centrul Vechi: Lipscani, Șelari, Smârdan, Franceză, Covaci, Gabroveni.
Lista completă o găsiți pe tib/centrul-vechi-din-bucuresti.html
