Istoria Bibliotecii Central Universitare (B.C.U.)

M-am gândit că Biblioteca Central Universitară (fostă Fundația Universitară Carol I) merită mai multă atenție aşa că i-am rezervat un articol inspirat de turul pietonal TiB - Bucuresti Calea Victoriei.

1. Fundaţiunea Regală - 1927

Regele Carol I, care a condus ţara între 1866– 1914, afirma în 1891 într-o scrisoare adresată prim ministrului Lascăr Catargiu că s-a hotărât să-și lege numele de un lăcaș de cultură grandios "întemeiat întru folosul junimii universitare, la împlinirea a 25 de ani ai Domniei Mele și alegând Noi Înșine locul viitoarei clădiri, am vroit ca ea să se ridice aproape de reședinţa Noastră, adică sub ochii și sub ocrotirea Noastră" adică peste drum de Palatul Regal.

2. Fundațiunea Universitară Carol I 

imagine realizată de Alexandru Antoniu (1860 - 1925) - via wikipedia

3. - Fundațiunea Universitară Carol I și Palatul Regal

Construcţia Fundației Carol I a durat între 1891- 1893, inaugurarea s-a făcut în iunie 1895 întrucât studenţii, susţinători ai Partidului Liberal, hotărâseră să nu calce pragul bibliotecii și să refuze darul monarhiei, însă, pentru acele timpuri imobilul era socotit atât de luxos, încât puţini au rezistat dorinţei de a-l vedea.

Fundaţia Carol I s-a ridicat pe locul casei boierești cam "dărăpănată și șubredă" a caimacamului Iancu Manu, fondatorul Societăţii Filarmonice.
Mai sus aveţi o imagine în care apare corpul inițial al Fundației în formă de L, cu faţadă şi intrare dinspre Strada Vămii (azi Dem. I. Dobrescu), rotonda legând aripa principală de cea din Strada Clemenţei (azi str. C. A. Rosetti), care se termina printr-un calcan spre proprietatea lui Grigore Păucescu.
Parterul imobilului era prevăzut cu spaţii comerciale care aduceau un venit considerabil deși Fundaţia era susținută de subvenția regală. Vitraliile clădirii, care reprezentau voievozi români, erau copii ale frescelor de la Mănăstirea Curtea de Argeș.

Concepţia edificiului a fost încredinţată arh. francez Paul Gottereau care în 1882 a realizat proiectul vechiului Palat Regal, în 1897 a Palatului Casei de Depuneri, Consemnaţiuni și Economii (C.E.C) și în 1886 a Ateneului Român.

Înainte de 1911 întreaga piaţă de astăzi era ocupată de proprietatea familiilor Creţeanu, Ioanid şi Lahovary,  astfel de pe Calea Victoriei nu se vedea decât rotonda clădirii.
Convins de necesitatea măririi bibliotecii, Regele a refuzat atât propunerea construirii unei alte clădiri pe un teren mai spaţios, iar localul existent să fie vândut așa că a hotărât cumpărarea caselor politicianului Grigore Păucescu (Peucescu), unde își dădeau întâlnire "cele mai alese minţi ale timpului" printre care și librarul George Ioanid, primul editor din ţară.

4. Fundaţiunea Universitară Carol I - 1916

Extinderea clădirii a fost realizată între 1911- 1914 după planurile aceluiaşi arh. Paul Gottereau, lucrările fiind   executate de fraţii Axerio care au lucrat şi la Castelul Peleş din Sinaia.

Vechiului imobil i s-a mai adăugat un etaj, construcţia iniţială devine una din aripile noii clădiri care se continuă cu un corp principal în formă de arc de cerc îndreptat înspre bd. Calea Victoriei, iar cealaltă aripă de pe strada C. A. Rosetti (Clemenţei ) este simetrică cu cea din strada  Dem. I. Dobrescu (Vămii).

5. 

6 - via radiocultura.ro

7. Piaţa Regele Carol I - 1931

8. - 

În dreapta imaginii este clădirea Băncii Naţiunii (Naţiunei) construită după planurile arh. Otto Maugsch, care a construit și palatul Băncii Comerciale Române din Piaţa Universităţii, într-o manieră asemănătoare. Imobilul a fost demolat in 1939 pentru sistematizarea Pieţei Regele Carol și extinderea Palatului.

8b.  1935

9. - Caleaşca regală în faţa Fundaţiei Regale Carol I

10. - 1929

Biblioteca avea iniţial 3.400 de volume, din care majoritatea au fost dăruite de Rege și de Regină.

Încă din 1900, în al cincilea an de funcţionare, spaţiul se dovedea a fi insuficient faţă de numărul crescând al cititorilor, care de la 18.000 în 1895 ajunsese la 59.000 în 1900.

11.  În stânga este Palatul Jockey Club și Academia, imobil demolat în 1939

12. Palatul Jockey Club, Fundația Carol I și Banca Naţiunei

Regele Carol I obișnuia să viziteze Fundaţia Universitară, singur sau însoţit de un membru al familiei regale sau de un invitat străin.

Rafturile metalice au fost comandate de la Casa Kunscherf din Dresda, mobilierul, cu piele verde a fost comandat la Casa T. Held din Londra.

13. 1910 - Fundația Carol I și Banca Naţiunei

14. - Fundația Carol I si statuia Regelui Carol I via imago.ro

15. 1940 - Palatul Regal, Statuia regelui Carol I, Athenee Palace si BCU

16. - Paradă Armata Română - 1940 - via corbis.com

Imobilul este afectat de bombardamentele germane din 24-26 august 1944 când depozitele de cărți aflate la etaj au fost distruse.

Lucrările de reparații, cu excepția fațadei, s-au încheiat în iulie 1945.

17. - Statuia regelui Carol I din faţă Fundației Universitare Carol I

18. - 

19. Trupe germane

20. 

În 1948, Fundaţia Carol I este desfiinţată ca instituţie particulară și ia fiinţă Biblioteca Centrală a Universităţii "C. I. Parhon" care devine centrul coordonator al reţelei de biblioteci de facultate a Universităţii din București.

21. 

22. 1979

23. BCU şi Palatul Ministerului de Interne (fost sediu Comitet Central al P.C.R)

Vreme de 50 ani, Fundaţia a contribuit la formarea elitei intelectuale românești, îndeosebi printr-o activitate susţinută de acordarea de subvenţii, premii de încurajare, burse studenţilor, cercetătorilor merituoși și prin tipărirea unor lucrări valoroase, a tezelor de licenţă sau de doctorat.

24. 1960

25. 1970 

În timpul Revoluţiei din 1989, clădirea a fost incendiată, pierzându-se fondul bibliotecii alcătuit din cărţi rare fiind distruse peste 500.000 de volume, hărţi rare și aproape 3.700 de manuscrise care aparţineau unor personalităţi marcante ale culturii românești, printre care Eminescu, Maiorescu, I. L. Caragiale, G. Coșbuc, L. Blaga, M. Eliade etc. .

26. 1989 - Revoluția anti comunista - via corbis.com

27. - BCU avariata in Revoluția din 1989

28. - BCU avariata în Revoluția din 1989

via descopera.org

29. - in dreapta - BCU avariata în Revoluția din 1989, in stanga Palat Regal

via descopera.org

30. - Scările B.C.U. -  1 decembrie 1989 - via corbis.com

31. - 25.12.1989 - Casa Păucescu

32. Reparaţia Bibliotecii - 1991

În iunie 2008, pe frontispiciul bibliotecii se revine la vechea titulatură aşa cum a fost din 1914 până în 1948: Fundaţiunea Universitară „Carol I”.

Astăzi complexul arhitectonic B.C.U. se compune din trei corpuri: Palatul Fundației cu sala de lectură, clădirea fostei Bănci Dacia - România, distrusă în incendiul din decembrie 1989 şi care astăzi are funcţie administrativă şi construcţia corpului Boema din strada C. A. Rosetti.

33. BCU - Sala Profesorilor - sală de lectură via bcub.ro

- mai multe imagini actuale pe bcub.ro

mai multe informații pe bcub.ro, jurnalul.ro, wikipedia.org, bucurestiulintrozi.ro, historia.ro, turistinbucurestiro, vaisamar.wordpress.com
imagini via delcampe.net, bcub.ro, okazii.ro, ebay.com.
via Podul Mogoşoaei Povestea Unei Străzi - Gheorghe Crutzescu

Biblioteca Centrală Universitară

Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, fostă Fundaţia Universitară Carol I, imaginea este realizată prin anii '80.
Se remarcă lipsa statuii ecvestre a regelui Carol I care a fost înlăturată de comuniști în 1947 fiind înlocuită de o replică în 2010.

BCU via art.com

mai multe despre BCU pe turistinbucurestiro, wiki, bcub.ro
imagini din 1941- 1944 cu zona respectiva pe turistinbucurestiro.

Splai Unirii 1940

Soldați români mărșăluind pe Splaiul Unirii în anul 1940.
În planul îndepărtat se remarcă Așezămintele Brâncoveneşti demolate în 1984.

1940 via life.com

by Margaret Bourke-White

mai multe pe forum.lovendal.net, wiki

Intercontinental 1970

bd. Ion C. Brătianu - 1970 -1973

link google maps 2012

via onlineslovari.com

Bucurestiul meu drag - nr. 15

A apărut numărul 15 al revistei Bucureștiul meu drag - orasul.ro.

via orasul.ro

Calea Victoriei - Frascati

Pe Calea Victoriei nr. 33 este Imobilul Frascatti ce găzduiește sala Teatrului "Constantin Tănase". Clădirea a fost construită în perioada 1934- 1940 în stil art déco după planurile arhitectului Jean Monda, cunoscut pentru planurile clădirii Societatea Asigurarea Românească, Atelierele de la Uzinele Progresul din Brăila, Complexul de Construcţii de Mașini din Tohan, jud. Brașov etc.

1. Teatrul Constantin Tanase via wiki

Pe acest loc a existat Hotelul Oteteleșanu, ridicat pe locul fostelor case Oteteleșanu iar pe la 1860 a fost înfiinţat Hotelul Frascatti care a primit această denumire pe la 1875 când a fost cumpărat de vestitul bucătar francez Gillet care își deschisese birtul vizavi, în casele Bossel.

2. Hotel Frascati via delcampe.net

Teatrul poartă numele actorului Constantin Tănase (1880- 1945), fost actor de scenă și de vodevil (piesă mică satirică), care în iulie 1919 a pus bazele trupei de teatru Cărăbuș cu sediul în acest imobil având o activitate neîntreruptă de peste 80 de ani.

3. Constantin Tănase in piesa Visul lui Tănase - 1932 - via wiki

În piesele în care a jucat, Constantin Tănase a creat un tip de personaj al cetăţeanului simplu, umil și necăjit, unic în costumul său clasic, cu pătrăţele, crizantemă la butonieră și baston, fiind purtătorul de cuvânt al unei întregi categorii sociale, ceea ce-l va aduce de multe ori în atenţia cenzurii.

4. Program teatru

În mai 1934, pe scena teatrului "Cărăbuș" urca pentru prima dată interpreta de muzică populară Maria Tănase (1913- 1963), ulterior angajată în trupa lui Constantin Tănase, actorul fiind un promotor al succesului cântăreţei.

5. Program Cărăbuș - C. Tănase

Constantin Tănase a murit în 1945 existând zvonuri conform cărora actorul ar fi fost ucis de către Armata Roșie invadatoare. Potrivit acestei versiuni, la un an după sosirea rușilor, Tănase încă mai juca în piese în care satiriza soldaţii ruși care aveau obiceiul să "rechiziţioneze" toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le cereau spunând "Davai ceas". Tănase a compus un cuplet: "Rău era cu 'der, die, das'/ Da-i mai rău cu 'davai ceas' De la Nistru pân' la Don, Davai ceas, davai palton, Davai ceas, davai moșie, Harașo, tovărășie". După mai multe reprezentaţii a fost arestat, ameninţat cu moartea și i s-a ordonat să nu mai joace piesa însă Tănase nu era omul ușor de intimidat așa că la următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mâinile "bandajate" cu ceasuri de mâna, spectatorii aplaudându-l frenetic deși actorul nu a scos nici un cuvânt. Actorul și-a deschis pardesiul, scoţând la iveală un imens ceas cu pendulă și arătând către acesta, a spus doar: "El tic, eu tac, el tic, eu tac". Două zile mai târziu marele actor era găsit fără suflare.

6. Imobil Frascati

7. Calea Victoriei - in dreapta este Imobilul Frascati

După dispariţia marelui actor, teatrul a funcţionat sub alte denumiri temporare ca Ansamblul de Estrada, Teatrul de Stat de Estrada și în 1962 a primit numele de "Teatrul satiric - muzical Constantin Tănase", titlul păstrat până în anul 1990 când a primit titulatura cea mai adecvată, sub care funcţionează și astăzi, Teatrul de Revistă "Constantin Tănase". 

8. Imobilul Frascati si Palatul Telefoanelor

Până în 1991, teatrul a beneficiat de trei scene permanente: Sala Savoy (Calea Victoriei nr. 33- 35), Sala Victoria (Calea Victoriei nr. 174) și Grădina Boemă, în prezent beneficiind doar de scena sălii Savoy.

9. Calea Victoriei - in plan îndepărtat este Imobilul Frascati si Palatul Telefoanelor

In dreapta este Casa Capsa iar în stânga este Hotelul Capitol

10. Demolare Hotel Frascati

11. - 1959 - Teatrul satiric muzical C. Tănase - Palatul Telefoanelor

Pe scena acestui teatru s-au afirmat și au evoluat cele mai importante personalităţi ale genului: Horia Șerbănescu, Alexandru Arșinel, Stela Popescu, Gică Petrescu, Maria Tănase etc.

mai multe pe bucurestiivechisinoi.ro, ro.wikipedia.org, teatrultanase.ro, armyuser.blogspot.com, delcampe.net, bonaparte-si-domeniilor.ro

Bucurestiul meu drag - nr. 14

A apărut nr. 14 al revistei Bucureștiul meu drag - link

via orasul.ro

Palatul BNR - Centrul Vechi

Pe site-ul Băncii Naționale a României a fost postat un tur virtual al Palatului BNR, una dintre cele mai frumoase clădiri din Centrul Vechi al Bucureștiului - Link tur virtual parter și etaj.

1. Imagine tur virtual Palat BNR

Palatul BNR din Centrul Vechi, sediul Băncii Naționale a României, a fost construit între anii 1884-1890 de arh. Cassien Bernard, arhitectul Podului Alexandru al III-lea de pe Sena (Paris) şi de arh. Albert Galleron care a realizat planurile Ateneului Român. 

2. - 1919 - Faţada BNR dinspre Lipscani

Arhitecţii francezi au fost ajutaţi de doi arhitecţi români: Constantin Băicoianu şi Grigore Cerchez care a construit Palatul Bursei, Palatul Institutului de Arhitectură "Ion Mincu", Casa Dissescu (Institutul de Istorie a Artei), faţada Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" etc..

3. - 1920 - Intersecție str. Lipscani cu Smârdan

Palatul a fost construit pe terenul ocupat înainte de Hanul Șerban Vodă construit între anii 1683- 1685 în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) şi consolidat în vremea lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), principalul han al oraşului datorită mărimii sale şi al siguranţei oferite negustorilor în incinta de tip cetate. 

4. - 1940 -  de Margaret Bourke White via life.com

În urma reabilitării Centrului Istoric din anul 2010, când s-au redescoperit ruinele Hanului Șerban Vodă s-a hotărât acoperirea unei porţiuni de pe strada Lipscani, zona BNR, cu un acoperiş de sticlă pentru a putea fi admirate de către turişti.

5. - Ruinele Hanului Șerban Voda din fata BNR - via metropotam.ro

Statuile de pe faţada Palatului BNR, dinspre strada Lipscani, care reprezintă Agricultura și Justiţia sunt realizate de sculptorul Ion Georgescu (1856-1898) care a mai creat monumentul funerar din Biserica Domniţa Bălașa și mulajul basoreliefului aflat pe mormântul lui Mihai Eminescu din Cimitirul Bellu.  

                                                                6. - Fațada Palat BNR - strada Lipscani

Două personaje, un bărbat şi o femeie, care încadrează lucarna (fereastră în acoperiş) în care se află un ceas sunt realizate, se pare, de Athanasie Constantinescu care a mai creat partea sculpturală a clădirii C.E.C.. 

7. - BNR 1932

Spaţiile laterale adăpostesc patru din cele şase sculpturi decorative ale faţadei, realizate în ronde-bose (sculptură pe piedestal), în centru Justiţia (Thermis) şi Agricultura (Ceres) de Ion Georgescu, iar în lateral se află Comerţul (Mercur) şi Industria (Vulcan) de Ștefan Ionescu Valbudea (1859-1918) care a realizat relieful "Ştiinţa" de pe frontul Palatului Universităţii Alexandru Ioan-Cuza din Iaşi. 

8. - Intersecție str. Lipscani cu Smârdan

~ Magasin

9. - BNR - in stanga statuia lui Eugeniu Carada 

In perioada 1940-1955 s-a ridicat corpul nou al Băncii Naţionale, dinspre strada Doamnei, după planurile arh. Radu Dudescu (pe atunci şeful serviciului de arhitectură al Băncii Naţionale) în stil neoclasic. Din grupul de arhitecţi însărcinaţi cu realizarea lucrării mai făceau parte I. Al. Davidescu, N. Creţoiu, Gh. Nichitovici şi G. Vidrăşcu. 

10. - Strada Lipscani

La etaj, în Sala Consiliului de Administrație se găsesc patru tablouri ale unor pictori români renumiți:    "Rodica", realizată în 1894 de Nicolae Grigorescu (1838- 1907), "Prometeu" și "Mercur" de G. D. Mirea (1852- 1934) realizată într-o manieră academică de influență barocă, probabil în 1891 și "Marina" reprezentând o scenă din portul Constanța, opera realizată în 1894 de Eugen Voinescu (1842- 1909).

11. - BNR - Tablourile Marina și Rodica

Mai multe despre Istoria Bucureștiului puteți afla folosind aplicațiile android - București Centrul Vechi și București Calea Victoriei - link.

Alte imagini cu Palatul Băncii Naționale Române:

12. - Strada Lipscani - 1900

13. - BNR 1920

14. - BNR - Lipscani

15. - BNR -1926

16. - Banca de Scont și BNR 

17. - Intersectia strada Eugeniu Carada si Lipscani

18. - Strada Lipscani - BNR

19. BNR - Eugeniu Carada - 1920

20. - BNR - 1920

21. - Strada Lipscani

22. - Strada Lipscani - BNR

Vizitarea Muzeului Băncii Naţionale se face sub formă de grup organizat, prin programare (e-mail: info@bnro.ro), urmată de confirmare. Grupurile beneficiază de tur ghidat, vizitarea este gratuită iar accesul vizitatorilor este permis prin strada Doamnei, nr. 8 (corp nou BNR).

Mai multe despre istoria BNR găsiți pe bnro.ro iar despre Centrul Vechi aici.

via digi24.ro, bnr.ro, metropotam.ro,  casedeepoca.wordpress.com, delcampe.net, okazii.ro.

Ideea unui tur virtual este o inițiativă lăudabilă din partea BNR, însă am câteva nelămuriri:

- când va fi disponibil pe site-ul BNR un convertor lei - valuta ? 

- în 2009, partea dinspre strada Doamnei a fost înconjurată de un zid imens, acum pietonii bucureșteni trebuie sa se inghesuiască printre mașinile parcate pe trotuar. Pe spațiul respectiv se putea construi o parcare publică sau un loc unde pot parca taxiurile, astăzi strada Doamnei este foarte aglomerata. În caz că nu știți, când au început lucrările de amenajare a zidului BNR, s-a organizat un protest neconvențional: salvatibucurestiul.ro, www.zf.ro. 

Pe Google Street View se poate vedea cum arata strada Doamnei înainte de 2009 - link google maps, iar o imagine din 2012 găsiți pe rezistenta.net.

Lipscani - Calea Victoriei - 1920

1920 - intersecție Calea Victoriei - Lipscani

Banca Moldova, Socec, Desfacerea Stofelor Avantul

Imaginea reprezintă intersecția Lipscani cu bd. Victoriei. 

În stânga este Grand Hotel Lafayette, fost Hotel de France, imobil construit în 1881, care a fost rebotezat  Hotel Victoria în anul 1948. Hotelul a fost avariat la cutremurul din 1977 fiind demolat doi ani mai târziu, iar pe locul rămas a fost construită clădirea de birouri Bucharest Financial Plaza (fostă Bancorex), cu o înălțime de 83 m, deținând recordul de cea mai înaltă clădire din România până in 2004 când a fost terminat imobilul BRD Tower din Piața Victoriei care are 87 m.

În plan îndepărtat este imobilul Galeriilor Lafayette (fost Socec, viitor Magazin Victoria), iar în planul apropiat, dreapta, este Palatul Societății Dacia.

imagine via delcampe.net