Acum 100 de ani - 6 decembrie 1916

Bătălia pentru București a fost ultima bătălie a campaniei românești din anul 1916, desfășurată între 25 noiembrie-3 decembrie contra forțelor Puterilor Centrale comandate de generalul Erich von Falkenhayn. Armata română, aflată sub comanda generalului Constantin Prezan, nu a putut opri contraofensiva germană în Muntenia iar in data de 6 decembrie 1916 orașul București a fost ocupat de Armata a 9-a Germană.

Pe adresa redacției au ajuns mai multe fotografii din Colecția Geiser Theodore (Mons), imagini realizate acum 100 de ani, în decembrie 1916.

 

1. -  Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza)

de la balconul acestei clădiri, în august 1916, ministrul român de externe a anunțat declarația de război împotriva Austro-Ungariei

 2. - Poarta de acces către Palatului de mai sus în 1916 -  A fost distrus în 1944 - link 
Era situat lângă Guvernul României de astăzi

 3. - Bicicliști și tramvai pe Calea Victoriei în fața Fundației Carol (BCU) și a Băncii Danubiana

 4. - Cartierul General German din București - 1916 

5. -  Trupe germane și civili în fața Palatului Regal și a Hotelului Imperial, decembrie 1916. 

 Orașul a fost capturat la 6 decembrie de către forțele germane și austro-ungare

 

6. - Camera din Palatul Regal unde s-a decis declarația de război împotriva Austro-Ungaria   decembrie 1916

7. -  Karl Rossner, corespondentul de război german în fața Palatului Regal 

8. -  Patrula germană și un polițist român la București, 1916 în fata Teatrului Național

 

9. -  Germani pe Calea Victoriei în 1916 aproape de piața Teatrului

10. -  Marșul de patrulare a armatei germane pe Calea Victoriei din București, 1916 

11. -  Prizonieri români pe bd. Calea Victoriei din București, 1916 - 
Reclama Librăria C. Sfetea

12. Cavalerie austro-ungara la intrarea în București 6 decembrie 1916

Reclama Cuza, 62 La cizma roșie

13. - Un polițist român reglementează traficul pe Calea Victoriei la Capsa

14. - Mulțimile de civili și soldați germani după ce pacea a fost încheiată la 09 decembrie 1917 Reclama Deutsches Soldatenheim (Casa soldați germani)

15. -  Civilii și soldații germani în fata Cercului Militar, Hotelul Luvru (azi Hotel Capitol)

Calea Victoria, a doua zi după ce orașul a fost capturat de armata germană, 7 decembrie 1916

16. -  Cercul Militar, a doua zi după ce orașul a fost capturat de armata germană, 7 decembrie 1916

17. -  Cercul Militar în 1916 

18. - Regiment românesc care trece pe bd. Elisabeta decembrie 1916 

19. -  Principalul lagăr temporar pentru prizonierii români la București, 1916

Cercul Militar înspre str. Constatin Mille

 

20. -  Trupele germane în tramvaiul tras de cai - nr. 1 Bd. Moșilor decembrie 1916.  

21. -  Trupele germane într-un un tramvai tras de 5 cai. București, decembrie 1916 

 22. - Cavalerie austro-ungara intra în Bucureștiul capturat la 6 decembrie 1916 

Reclama Hotel Regina, Fratii Cionca, Braunstein

23. - Soldați germani, austro-ungari și bulgari înconjurați de civili într-o piață din București

  

24. - Erman și ofițerii austro-ungari în 1916

25. - Santinele germane și turcești la poarta Cartierului General German din București, 1916

26. - O coloană de aprovizionare trasă de cai în fata Palatului CEC

27. -  Ofițerii germani și turci pe Calea Victoriei în 1917

28. - Trupele germane din fata Palatului Posta Romana azi Muzeul de Istorie

 A se remarca statuile de pe clădire azi disparute

29. -  Santinela germana in fata Administrației Militare azi Str. Toma Caragiu  

Militär Verwaltung Rumänien  (Administrația militară România)

 30. - Un soldat german însoțea o turmă de oi pentru cina de Crăciun pe străzile din București, decembrie 1916

31. -  Ministerul Lucrărilor Publice,  sediul central al guvernului imperial german (și sediul Poliției)

Azi Palatul administrativ al Municipiului București - bd. Elisabeta

32. - Clădirea guvernului german Imperial din București, 1916 

 33. - Copii vânzători de ziare știri cu armistițiul semnat 1917 - Reclama Adevărul

34. - Lustragii  București, 1916 decembrie

35. - Prizonieri români mărșăluind prin Bucureștiul ocupat 1916 decembrie 

Statuia lui Alexandru Lahovari

36. - Trupele germane din fața monumentului lui Brătianu la Universitate

In dreapta Palatul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor

 

37. - Membri ai Detașamentului german nr. 1  - martie 1918

38. -  Trupele germane lângă Camera Deputaților (Palatul Patriarhiei) din București decembrie 1916

39. - Ottokar Czernin, ministrul austro-ungar de externe și Richard von Kuhlmann, secretarul german de externe, după încheierea Tratatului preliminar cu România la Buftea, la data de 5 martie 1918

 

40. - Enver Pașa comandantul șef turc la sediul central al feldmareșalul August von Mackensen după o conferință privind armistițiul cu România, 1917 decembrie

41. - Soldați germani cumpărând legume într-o piață București 1917

 

42. -  Soldați germani si comercianți de stradă în București, decembrie 1916 

43. -  Soldați germani și comercianți de stradă din București 1916 decembrie

44. -  Trupele germane care intra în Bucureștiul capturat la ora 5 pm 6 decembrie 1916

 

45. -  Trupele germane în fata casei ministrului român, Take Ionescu, 1916 decembrie

Azi Str. Ionescu Tache nr. 25

46. - Casa prim-ministrului român, Ion Brătianu 1916 decembrie 
Azi strada Biserica Amzei nr. 5-7

47. - Clopot folosit pentru a avertiza Bucureștiul când se apropie Zeppeline germane, 1916 decembrie

48. -  Trupele germane caută printre resturile lăsate de Armata Română în retragerea lor din București, 4 decembrie 1916  

49. -  După retragerea armatei române lângă București 4 decembrie 1916

50. -  Armata germana și ruinele unui fort românesc

51. - O vedere de sus a Bucureștiului după ocupația de către Puterile Centrale la 6 decembrie 1916 via iwm.org.uk

52. -  Prizonieri români în apropiere de București 4 decembrie 1916

53. - Un pod demolat de armata română în retragerea din linia Advana? București-Ploiești în 1916.

Catedrala Patriarhală din Bucuresti

Mitropolia Ţării Româneşti (sau a Ungrovlahiei), cât și cea a Moldovei, au luat naștere în secolul al XIV-lea în același timp cu întemeierea acestor două state medievale românești. 

In anul 1655, pe locul unui mic schit de lemn, Constantin Serban Basarab a fondat o mănăstire pe un deal acoperit cu vita de vie, în apropierea Curții Domnești (Dealul Viilor).  Radu Leon, domn al Tarii Românești, a reușit să o termine de construit și să o înconjoare cu un zid protector ca de cetate, întărit cu contraforti. Tot el a mutat Mitropolia de la Târgoviște la București si a transformat-o din Biserica in Catedrala mitropolitana (1668).

 1. - Anul 1940 

2. - Vedere Mitropolie via delcampe.net

 3. - Bucureștiul privit de pe Dealul Patriarhiei

3b. Vedere din Dealul Mitropoliei via imagoromaniae.ro

4. Dealul Mitropoliei via imagoromaniae.ro

5. - Dealul Mitropoliei via delcampe.net

6. Dealul Mitropoliei in 1917 via delcampe.net

 

7. Dealul Mitropoliei

8. Clopotnița Mitropoliei in 1975 via delcampe.net

Pe la 1700, Mitropolitul era președintele boierilor, singurii cetățeni cu drept de vot, reuniți în adunarea deputaților. Necesitatea de a avea sediul legislativului în dealul mitropoliei este și rezultatul faptului că prin tradiție, Mitropolitul nu putea să-și părăsească locuința, în acest sens o parte din chiliile călugărilor fiind transformate într-o construcție care să permită reuniunile oficiale ale legislativului.

9. Mitropolia - Biserica și interiorul mănăstirii - după Ionescu Gion - Istoria Bucureștilor

10. - Mitropolia - Carol Popp de Szathmari via wikipedia

11. - Mitropolia - Carol Popp de Szathmari via wikipedia

In zilele noastre, ansamblul patriarhal este compus din: Catedrala Patriarhală Sf. Împărați Constantin și Elena, Paraclisul și Reședința Patriarhală, Palatul Patriarhal (fostul sediu al Camerei Deputaților), Turnul clopotniță și Troița.

1. Catedrala Patriarhală este o biserică ctitorită de voievodul Constantin Șerban și soția acestuia, Bălașa între anii 1654-1658. Biserica poarta hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena fiind sfințită în anul 1658 de Mihnea al III-lea al Antiohiei și al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ștefan al Tarii Românești și cu episcopii de Râmnic si de Buzău. La scurt timp a fost transformată în Mitropolie iar în 1925, după primul război mondial în Patriarhie.

 12. Catedrala

13. Catedrala

Catedrala și-a recăpătat forma inițiala în urma restaurării realizate intre 1960-1962 din inițiativa patriarhului Justinian Marina fiind construita după modelul arhitectural al bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș.

 14. - 1940

 15. - 1972

Biserica adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov (Sf. Dimitrie cel Nou), așezate într-o racla de argint, au fost aduse în Catedrala din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunării, la 13 iulie 1774, de către mitropolitul Grigorie II (1760-1787). Sfântul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al orașului București fiind prăznuit la 27 octombrie.

16. Interiorul Bisericii in 1909 via delcampe.net 

17. - Anul 1950

 2. Paraclisul - este piesa cea mai veche din tot ansamblul mănăstiresc de pe Dealul Mitropoliei. A fost clădit în secolul al XVII-lea împreună cu palatul și este refăcut în 1723, dovada este inscripția grecească din interiorul edificiului, pictată deasupra ușii, opera poetului Dimitrie Notara. Inscripția prezintă un aspect inexact și anume Nicolae Mavrocordat și mitropolitul Daniil Topoloveanu (1719-1731) sunt prezentați ca fiind ctitorii lăcașului de cult, ei de fapt fiind restauratorii acestuia. 

 

18. - Paraclisul Mitropoliei

19. - 1915 Capela Patriarhiei

3. Palatul Patriarhal funcționează ca reședință patriarhală. A fost sediul instituției legislative a statului român, până la sfârșitul anului 1996, când a fost trecut în administrarea Bisericii Ortodoxe Române.

Edificiul de astăzi este construit pe locul în care Constantin Șerban Cârnul a construit o locuință pentru starețul mănăstirii. În 1688 Radu Leon numește mănăstirea mitropolie a țării, iar vechea locuință a starețului este refăcută și i se aduc diverse adăugiri. 

În anul 1881 are loc repararea și reamenajarea vechii construcții a Adunării Deputaților, obținute din transformarea chiliilor și este adăugat un amfiteatru, asemănător Palatului Deputaților Germani (Reichstag). Deputații își desfășurau ședințele în sala de ședințe, o sală cu scaune dispuse în semicerc, în partea din față a acestuia exista o tribună, iar în dreapta tribunei era amplasată banca miniștrilor.

În locul fostului palat al Adunării Deputaților, în anul 1907 a fost construit noul palat al Camerei Deputaților după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, construcție păstrată până în prezent.

Între 1932-1935 arhitectul Gheorghe Simotta adaugă un corp palatului format din sala mare a Tronului, cancelariile Patriarhiei, apartamentul Patriarhului și alte câteva încăperi.

 20.  Camera Deputaților - Parlamentul în 1914

21. - Camera deputaților

 22. - Trupele germane lângă Camera Deputaților (Palatul Patriarhiei) din București decembrie 1916

23. - 1930 Regele Carol

 

 24. - 5 ianuarie 1932

25. - Palatul Patriarhiei de Bob Phillips

În perioada socialistă edificiul a funcționat ca sediu al Marii Adunări Naționale, organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste România. După evenimentele din 1989 a redevenit sediul Camerei Deputaților.

Fațada construcției realizată în stil neo-clasic, cu o lungime de 80 m, are un parter impozant și este dominată de centrul acesteia, corpul intrării, decroșat având un peristil format din 6 coloane ionice, grupate câte două. Cupola clădirii, asemănătoare cu cea a Ateneului, aflată deasupra sălii de ședință, este prevăzută cu un lanternou, formând axa de compoziție a construcției.

Cupola metalica împodobita cu statuia unui vultur cu aripile desfăcute a fostului Palat al Camerei Deputaților este lucrarea tinichigiului ornamentist Alexandru Dimitriu care a realizat decorațiuni din metal pentru numeroase clădiri publice, religioase și particulare din tara, printre care: Ateneul Roman, Palatul Patriarhiei, Gara de Nord, Palatul Fundației Regale Carol I, Palatul Culturii din Iași, Palatul Sturdza din Miclăușeni.

4. Clopotnița - la momentul zidirii clopotniței, complexul mănăstiresc era înconjurat de ziduri, construcțiile mănăstirești fiind amplasate în interiorul curții delimitate de aceste ziduri. În anul 1698 Constantin Brâncoveanu dispune construirea unei porți de intrare în interiorul mănăstirii conform tradiției, adică sub forma unei clopotnițe ce a fost restaurata în 1956-1958. Aici se afla și monumentul funerar în forma de stâlp rotund din dreptul altarului în memoria mitropoliților Teodosie (+1708) și Ștefan al II-lea (+1738), ale căror morminte s-au aflat în acest loc.
Sub această clopotniță este împușcat în 8 iunie 1862 ora 17, Barbu Catargiu, venit în Dealul Mitropoliei pentru a ține un discurs în ședința Adunării Deputaților desfășurată în incinta Camerei Deputaților din complexul de pe Dealul Mitropoliei. 

 26. - Clopotul Mitropoliei via imagoromaniae.ro

27. - Monument funerar via crestinortodox.ro

Statuia Lupoaicei (Lupa Capitolina) a fost mutată pe Dealul Mitropoliei în anul 1931 iar în 1965 în mijlocul părculețului din Piața Dorobanți

 28. - Clopotnița si Lupoaica via imagoromaniae.ro

  29.  Turnul clopotnita

30. - Aleea Mitropoliei si Lupoaica

5. Troița - la nord de Catedrala au fost instalate în 1959, sub forma unui ansamblul numit Troița, trei cruci de piatra, dintre care cea mare, provenita de la  Salatruc-Arges, datează din vremea domnitorului Petru Cercel (1583-1585), iar celelalte datează din 1617 și 1644.

31. - Troița

 32. - Mitropolia via Caleidoscop

33. - Petrache Lupu

 

34. - Casa Costa-Foru sistematizarea Dealului Mitropoliei din 1931 via Dincolo de fatade

35. - Vedere dinspre Piata Uniri înspre Dealul Mitropoliei  

36. - 1910 Posibil Mitropolia via delcampe.net

Aleea Dealul Mitropoliei - este alcătuită din două promenade despărțite de un scuar cu verdeaţă unde sunt amplasate trei monumente: crucea postelnicului Papa Brâncoveanu, monumentul lui Şerban Cantacuzino şi statuia lui Alexandru Ioan Cuza. 

Crucea postelnicului Papa Brâncoveanu este o copie a celei originale ridicată aici de beizadea Constantin Brâncoveanu la 1713 (fiul domnului Constantin Brâncoveanu, decapitat împreună cu acesta la Stanbul, în august 1714) întru pomenirea bunicului său Papa Postelnicul, ucis aici, chiar în poarta palatului, după cum lămureşte inscripţia slavonească „când s-au rădicat dărăbanţii asupra domnului şi a boierilor ţării, la leat 7163“ (1655). via bucurestiulintrozi.ro

37. - Crucea lui Papa Brâncoveanu via bucurestiulintrozi.ro

Statuia ce înfăţişează pe Domnul Ţării Româneşti, Şerban Cantacuzino (1678-1688) cu ocazia împlinirii  a 320 de ani de la editarea primei Biblii româneşti (1688) şi a 350 de ani de la sfinţirea Catedralei Patriarhale. Este o statuie de dimensiuni nu foarte mari (cca 4 m) dăltuită într-un bloc de piatră de Vraţa, adusă din Bulgaria, ce înfăţişează, aşa cum spune însuşi autorul lucrării, pe „Şerban Cantacuzino stând în tron“, cu Biblia într-o mână şi cu sceptrul în cealaltă. 

38. - Şerban Cantacuzino via bucurestiulintrozi.ro

În capătul Dealului Mitropoliei, în scuarul de pe mijlocul „aleii tăiate de un primar îndrăzneţ în 1931“ (Gh. Ionescu), aproape de clopotniță, se află statuia celui sub care s-a înfăptuit Unirea Principatelor, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Monumentul a fost realizat în bronz de către sculptorul Paul Vasilescu și a fost inaugurat în anul 2004. 

39. - Alexandru Ioan Cuza via bucurestiulintrozi.ro

via apostolia.eu, crestinortodox.ro, ro.wikipedia.org,  bucurestiivechisinoi.ro, crestinortodox.ro