Ateneul Român

via delcampe.net

• link google maps
• mai multe informatii pe fge.org.ro

Teatrul National

Pe la 1800, pe Calea Victoriei mai exact pe locul Hotelului Novotel de astazi, a fost ridicat hanul Filaret care puarta numele ctitorului său, episcopul și mai târziu mitropolitul Filaret (1753- 1760). Hanul a fost afectat de cutremurul din 1838 așa că a fost demolat în 1844, dorindu-se iniţial amenajarea unei pieţe obștești (parc) conform planului urbanistic pentru înfrumuseţarea Bucureștiului întocmit de generalul Kiseleff, însă s-a renunţat la această idee.

În 1840, "Obșteasca Adunare" propune domnitorului Alexandru Ghica (1766- 1768) un proiect pentru construcţia Teatrului Naţional cu cheltuiala statului, proiect aprobat în iunie 1840 și reanalizat de domnitorul Gheorghe Bibescu care stabilește noua locaţie: fostul han Filaret, aflat într-o zonă bună a capitalei, la mijlocul Podului Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei). 

Teatrul cel Mare a fost construit între anii 1847- 1852 după planurile elaborate de arhitecţii Xavier Villacrosse, Balsano și Iacob Melik iar construcţia a fost încredinţată arh. vienez Josef A. Hefft, asistat de Karl Hartl, arhitectul orașului Ploiești și împodobită cu decoraţiuni interioare realizate de germanul Mühldörfer.

Lucrările de construcţie sunt întrerupe de evenimentele revoluţionare din iunie 1848 și reluate în august 1849, după instalarea pe tron a domnitorului Barbu Știrbei, teatrul fiind inaugurat la 31 decembrie 1852.

În primii doi ani de la deschidere, teatrul a fost luminat cu lumânări de seu iar din 1854 s-au folosit lămpi cu ulei de rapiţă care a fost înlocuit cu gaz și apoi cu lumină electrică. 

Istoria teatrului bucureștean începe cu prima sală de spectacole "Teatrul de la Cișmeaua Roșie" înfiinţat pe la 1818 de Domniţa Ralu, fiica lui Vodă Caragea (domn între 1812- 1818), unde se jucau piese în limba greacă. 

Primele spectacole în limba română au avut loc la școala de la Sf. Sava cu ajutorul lui Heliade Rădulescu, a lui Ion Câmpineanu și a lui Constantin Aristia. Spectacolele de teatru au avut loc și în sala Slătineanu - Momolo, prin străduinţele lui Costache Caragiale și Heliade Rădulescu. 

La piesele jucate aici a asistat de multe ori și Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite.

Mai târziu, în 1864, prim- ministrul Mihail Kogălniceanu a hotărât ca lăcașul de cultură să devină instituţie naţională iar în 1875, în timpul domniei regelui Carol I, Alexandru Odobescu, directorul de atunci, a pus pe frontispiciul clădirii denumirea "Teatru Naţional". 

Pe scena Teatrului Naţional au prins viaţă piese de referinţă din literatura română, printre autori numărându-se Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, Tudor Mușatescu sau Camil Petrescu.

Printre primii actori ai teatrului românesc se numărau Matei Millo, Aristizza Romanescu, Constantin I. Nottara, Iancu Brezeanu, Agata Bârsescu, Lucia Sturdza Bulandra, Costache Caragiale.

În anul 1862, Piaţa Mare a Teatrului a fost pentru prima dată pavată cu piatră cubică importată din Belgia iar în 1867 se inaugurează primul trotuar din București care se întindea pe Podul Mogoșoaiei de la Casele Slătineanu (azi Casa Capșa), prin Piaţa Teatrului până la Gradina Episcopiei (azi Ateneul Român și parcul din faţă), ziaristul Marsillac spunând că a fost un progres imens căci "înainte nu puteai ieși decât cu trăsura așa că încep plimbările pe jos și vizitele simple în costum de plimbare".

Teatrul National - 1929

- cu inscriptiile Good Year, Chlorodont, Fly Toy, Mott, Restaurantul Parcului Bufet Sosea, .. Cehoslovaca

La 100 de ani de la construcţie, în urma cutremurului din 1940, clădirea este avariata dar nu foarte grav iar teatrul este reparat, zidurile scenei au fost integral refăcute din beton armat și fisurile din celelalte ziduri au fost consolidate însă pe 24 august 1944, clădirea a fost avariată de bombardamentele aviaţiei germane, care ţinteau Palatul Telefoanelor. Deși pagubele nu erau foarte mari și se putea reconstrui, Teatrul Naţional a fost demolat la cererea regimului comunist deoarece era considerat o reminiscenţă a regimului "burghezo- moșieresc" și al monarhiei.

Ca instituţie, Teatrul Naţional a continuat să funcţioneze în sălile Comedia (Majestic), Studio din Piaţa Amzei, dar și în sălile de festivităţi ale Cercului Militar Central și ale liceelor "Sfântul Sava" și "Matei Basarab".

Terenul fostului Teatru cel Mare a rămas multă vreme viran, iar după 1990 s-a construit aici Hotelul Novotel a cărui intrare reproduce cu fidelitate faţada fostului Teatru Naţional.

Clădirea fostul Teatru Naţional apare pe bancnota de 100 Ron.

via delcampe.net

mai multe pe wikipedia.org, rezistenta.net

Bdul Bratianu

                                                             

Poza este făcută din Piața Universității de lângă statuia lui Ion I. C. Brătianu, cunoscut și ca Ion (Ionel) I. C. Brătianu (1864- 1927), inginer, membru de onoare al Academiei Române, președinte al Partidului Național Liberal, Ministru al Lucrărilor Publice, Ministru al Afacerilor Străine, Ministru de Interne, Ministru de Război, Președinte al Consiliului de Miniștri.

Monumentul a fost executat de sculptorul francez Ernest Dubois (1863- 1930) după planurile arh. Petre Antonescu (1873- 1965) care a proiectat și Arcul de Triumf (1936).

Statuia a fost finalizată în 1903 având o înălțime de aproximativ 9 metri cu soclul flancat de patru personaje.
Pe monument apărea textul “prin mintea, prin inima și brațele noastre. 1851” spre care priveau alte trei personaje, o femeie arătând cu mâna stângă inscripția unor copii. Sub acest grup, pe o placă de marmură neagră erau scrise cuvintele: „Lui Ion C. Brătianu. 1903”. via  lapasprinoras, link google maps

Prin anii '48- '50 monumentul a fost desființat la ordinul comuniștilor.

mai multe pe lapasprinoras, poze via delcampe.net

Bulevardului Carol - Strada Coltei

via delcampe.net

Poza datează din anii 1890 și a fost realizată din Ministerul de război din acea perioadă, de pe bulevardul Carol - link google maps.
Pe stânga se va construi în 1985 Palatul Ministerului Agriculturii.
În față este intersecția bulevardului Carol cu strada Colței (azi bd. Nicolae Bălcescu) iar pe dreapta, a doua clădire, este Primăria ce va fi demolată în 1913 și pe locul căreia se va construi parcul TNB (Teatrul Național București).
Pe dreapta, în plan îndepărtat se observă Universitatea - Palatul Academiei în forma inițială iar pe stânga în plan depărtat este Palatul Șuțu și mai departe este Hotelul Bristol.
Tot în stânga se distinge clădirea Grand Hotel de Boulevard.

informații via wikipedia, bucurestiivechisinoi.ro și colin 2door.

Tur ghidat - Cu bastonul prin București

    Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate – ARCEN lansează sâmbătă, 28 iulie 2012, începând cu ora 11.00, în fața Ateneului Român, cea de-a treia ediție a proiectului „Cu bastonul prin București” pentru a oferi gratuit locuitorilor orașului, dar și turiștilor care se află în trecere prin București, un tur-ghidat pietonal al capitalei.
      Proiectul „Cu bastonul prin București” se va desfășura în fiecare sfârșit de săptamână în perioada 28 iulie – 9 septembrie 2012,  pe  traseul Ateneul Român - Piața Națiunile Unite, sâmbătă începând cu ora 11.00, iar duminica începând cu ora 18.00.
     Durata turului-ghidat va fi de 2 ore, se va desfășura în limbile română, engleză și franceză, iar punctul de plecare al Turului va fi Ateneul Român.

mai multe pe a-r-c-e-n.blogspot.ro