Biserica Zlătari de pe bd. Calea Victoriei are hramul Sf. Mare
Mucenic Dimitrie şi Sf. Mare Mucenic Gheorghe fiind construită iniţial din lemn, pe la jumătatea sec. al XVII-lea, pe timpul lui
Matei Basarab (domnitor 1632-1654), de nişte "zlătari" adică aurari sau argintari ("zolot" în limba slavă înseamnă aur) din mahalaua "popii Manta" (Bălăceanului), pe locul donat Elenei, fiica lui
Radu Vodă Şerban (domnitor 1602-1610 și 1611).
2. Hanul Zlatari dinspre str. Mihai Voda
Biserica a mai fost refăcută de două ori, ultima dată aproape în formă ei actuală, pe la 1850.
În sec. al XVIII-lea se construise aici hanul Zlătari, unul dintre marile hanuri bucureştene, renumit loc de adunare al bancherilor (zarafi) şi argintarilor.
3. Biserica si Palatul Societăţii Dacia in stanga
in spate apare Palatul BNR
4. 1925 Palatul Societăţii Dacia si Biserica
5. Biserica si Poşta (Muzeul National de Istorie)
Inscriptia vechii biserici care fusese conceputa in 1850 cu ocazia reparatiilor egumenului Calistrat Livis care amintea ca vechiul edificiu bisericesc fusese cladit in cinstea mucenicilor Dumitru si Gheorghe si a fost recladita din nou la 1705 cu ajutorul kir spatarul Mihai Cantacuzino, fiul lui Serban Cantacuzino Voda si al sotiei sale Maria Doamna care a luat parte la cladirea si intemeierea acestui sfant lacas in zilele prea sfintitului mitropolit kir Theodosie care a carmuit biserica pana la 1708 - via Din Vechiul Bucuresti - Biserici, Curti Domnesti Si Hanuri de George Florescu si Istoricul Hanurilor Bucureştene de George Potra.
Egumenul Calistrat Livis a fost inmormantat in partea dreapta a bisericii in mormant de zidarie si piatra.
6.
In 1787 cand izbucneste razboiul ruso-turc, Nicolae Voda
Mavrogheni depoziteaza in acest han tunuri si provizii primite de la turci, hanul devenind un fel de depozit (arsenal) militar.
In 1828 armatele ruse ocupa Bucurestiul iar generalul Michelson se instaleaza in Hotel de France de peste drum de han unde a fost instalata cavaleria.
7.
Clădirile hanului mai adăposteau, după cum spune
Constantin Bacalbaşa în "
Bucureştii de altădată", cofetăria lui Lambru Paltator, foarte căutată de elevii de la
Colegiul Sf. Sava, "apoi băcănia lui Păun Popescu, unde, la ora dejunului şi a prânzului se lua ţuică".
8. 1910 - Biserica Zlatari si Muzeul de Istorie
9. 1911 - in stanga este Hotel de France
In 1839 in han aveau sediu Ministerul Justitiei (Departamentul Dreptatii) şi Departamentul Instructiunii Publice iar din 1871 şi-a deschis sediu Ministerul Cultelor. Tot aici era instalat gimnaziul Matei Basarab.
10. 1914
11. 1918
12. 1919 - Biserica Zlătari si Muzeul de Istorie
Se observă tramvaiul tras de cai care se pare că făcea legatura intre Calea Victoriei si strada
Mihai Vodă dintre Palatul CEC si Hotel de France.
13. 1920 - Calea Victoriei cu Hotel de France, Magazinul Victoria (Galeriile Lafayette),
Palatul Societăţii Dacia, Biserica Zlătari
14.
În urma pagubelor din timpul cutremurelor din 1802 și 1838, atât biserica cât și hanul sunt reconstruite după planurile arh.
Xavier Villacrosse și este pictată de
Gheorghe Tattarescu.
Arhitectul catalan
Xavier Villacrosse este cunoscut pentru realizarea Palatului
Ghica Tei,
Casa Golescu care era pe locul unde este acum Muzeului Naţional de Artă,
Mănăstirea Radu Vodă etc..
15. 1929
16. 1929
Hanul a fost un veritabil centru negutatoresc cu 29 de pravalii, o pivnita si o magazie incapatoare. A fost un han important mai ales ca se afla in apropierea Targului de sus si la capatul vestic al Ulitei Mari (Strada Lipscani) dar si in vecinatatea marilor hanuri Şerban Voda (pe locul ocupat azi de Palatul BNR de pe Lipscani), Constantin Voda (Muzeul de Istorie) si Sf. Ioan cel Mare (Palatul CEC).
17. 1930
18. 1939
19. 1940
20.
21. Vedere Aeriană
Pe la 1860-1862 clădirea hanului se compunea din parter şi etaj având aproape 200 de camere şi prăvălii ce erau închiriate la "marşande (magazine de modă), lipscării, băcănii, cârciumi şi la oameni de diferite religiuni".
22. Muzeul de Istorie, Casa Ienăchiţă Văcărescu – Prager
si Palatul C.E.C.
În anul 1870, în Hanul Zlătari se găsea una din cele mai mari şi mai bine asortate băcănii din Bucureşti, proprietatea lui Păun Popescu (vezi poza 1).
23.
În anul 1903, hanul şi turnul-clopotniţă, cu picturi făcute de pictorul grec Diamantopoulos, au fost dărâmate pentru lărgirea Căii Victoriei. Atunci s-a descoperit o frescă, azi pierdută, arătând Naşterea Maicii Domnului şi o inscripţie de închinare la Patriarhia din Alexandria.
24. Demolarea Hanului Zlătari
Biserica Zlătari a fost restaurată între anii 1907-1908, prin grija arh. Jean Pompilian (1872-1938).
25.
Cutremurul din 1940 afectează turlele bisericii, acestea fiind refăcute atunci provizoriu, iar între anii 1971-1973, reclădite în forma de astăzi.
De doua sute de ani aici se gaseste racla cu moaştele Sf. Sfintit
Mucenic Ciprian ( ? - 258) despre care se spune ca a dezleagă de vraji si descântece, el insusi fiind instruit in mestesugul vrajitoriei: stia sa stârneasca vântul, tunetele si ploile, sa tulbure valurile marii dar a fost convertit la creştinism de Iustina, o fecioara credincioasa din
Antiohia. Sf. Mucenic Ciprian este sarbatorit împreuna cu Sf. Mucenita Iustina la 2 octombrie.
