10 iulie 2013

Fresca Ateneului Român

După articolul despre povestea Ateneului Român a venit timpul sa vă descriu Fresca Ateneului folosind imagini de pe tour.fge.org.ro și informații de pe wikipedia.

Fresca Ateneului Român

Deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena, se desfășoară o frescă lată de 3 metri, 225 de metri pătraţi cu o lungime de 75 m, operă realizată în cinci ani, între 1933- 1938 de pictorul Costin Petrescu (1872- 1954), fiind pictată în tehnică "Affresco" adică executată pe o tencuială proaspătă.

 Autoportret Costin Petrescu
- via wikipedia

Cele 25 de episoade importante din istoria românilor au fost realizate din subscripţie publică, reprezentând în ordine cronologică:

1. Împăratul romanilor, Traian (53- 117) - care pătrunde în Dacia fiind înconjurat de armată și de daci (strămoșii românilor) răniţi. În stânga se vede podul de la Turnu Severin, construit între 103- 105 de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei lui Traian de la Roma (Italia). Scopul construcţiei a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian și a proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerire a Daciei conduse de regele Decebal.

1. 

2. Colonizarea Daciei - se remarcă legiunea romană care pătrunde în Dacia și monumentul "Tropaeum Traiani" de la Adamclisi, jud. Constanţa. Adamclisi înseamnă Biserica Omului sau Casa lui Adam în limba turcă. Tropaeum Traiani este un monument triumfal ridicat în cinstea împăratului Traian între anii 106- 109 d.Hr. pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor în anul 102 d.Hr.

2. 

3. Contopirea dacilor cu romanii și crearea populației române - este prezentată prin idila dintre o tânără de origine dacă și un soldat roman. Tânăra este prezentată în genunchi, așezată pe un mormânt și aprinzând o candelă. Stela funerară reprezintă o piesă găsită în timpul săpăturilor arheologice de la Alba Iulia.

3. 

4. O santinelă străjuiește hotarul iar norii negri simbolizează apropiatele invazii barbare. În mijlocul nopţii, la linia orizontului este înfăţișat un ostaș, semn al apărării hotarului ţării, în faţa invaziilor migratoare.

4. 

5. Invazia barbarilor - în acest episod este prezentat un grup de călăreţi barbari, ciocnindu-se cu armatele române. În continuare este descrisă rezistenţa românilor în apărarea gliei strămoșești și zdrobirea armatei tribului migrator.

5. 

6. Începutul vieţii românești patriarhale - norii întunecoși, rezultat al invaziei barbare, se risipesc, iar populaţia coboară din munţi și începe reclădirea caselor și a lăcașurilor de rugăciune.

6. 

7. Statornicirea - ţăranul român este reprezentat înarmat cu arc și secure, pregătit să-și apere familia și pământul strămoșilor.

7. 

8. Descălecarea - tabloul continuă cu prezentarea începuturilor organizării vieţii din teritoriul românesc. Un cavaler înarmat apare de peste munţi, însoţit de prieteni pregătiţi de luptă. Cavalerul este oaspetele populaţiei băștinașe, aceștia din urmă întâmpinându-și musafirii cu pâine și sare.

8. 

9. Statul Militar - episodul descrie eforturile armatelor românești de a păstra neatârnarea faţă de Imperiul Otoman. Figura centrală a episodului este domnitorul Mircea cel Bătrân (1386- 1395 și 1397- 1418), prezentat ca întemeietorul statului militar, care stă de vorbă de la egal la egal cu trimișii Porţii Otomane.
În spate se observă Mănăstirea Cozia din jud. Vâlcea, ctitorie din 1388 a domnitorului.

9. 

10. Statul Administrativ - este prezentată moșia românească, protejată de oști și aflată sub orânduirea dregătorilor statului. Episodul continuă cu imaginea curţii Mănăstirii Moldoviţa, loc în care Alexandru cel Bun împarte sfetnicilor săbii și hrisoave, semne de împuternicire.

10. 

11. Cruciada românilor - reunește mari figuri istorice care au luptat în slujba creștinătăţii, adunând oștiri împotriva armatelor turcești. Sunt prezentaţi: Iancu de Hunedoara, numit și Ioan Corvin, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și regent al Ungariei între 1446- 1452, Vlad al II-lea Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeș și domnitor al Ţării Românești între 1436- 1442 și 1443- 1447, și-a primit titlul de "Dracul" după ce a fost primit în 1431 în Ordinul Dragonului, urmează Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457- 1504, în timpul căruia Moldova a cunoscut o înflorire fără precedent, a zidit 44 mănăstiri și biserici, câte una după fiecare luptă câștigată, fiind canonizat de Biserica Ortodoxă în 1992. 
În fundal este conturat castelul Huniazilor sau a lui Ion Corvin de la Hunedoara și Cetatea Poenari din Argeș. În plan secundar, precum o nălucă, apare chipul lui Vlad Ţepeș iar în prim plan este prezentat un ţăran moldovean, obligat să părăsească munca câmpului și să-și modifice uneltele, pentru a confecţiona arme.

11. 

12. Vremea lui Ștefan cel Mare - figura care domină episodul este cea a lui Ștefan cel Mare, prezentat într-un moment de glorie, în faţa cetăţii din Suceava, înconjurat de armată și de cler. Ștefan îi primește pe trimișii papalităţii care îi înmânează voievodului român o spadă și titlul de "ostaș al lui Cristos".

12. 

13. Epoca de pace și credinţă - această scenă este amplasată deasupra lojei regale și-l prezintă pe Neagoe Basarab, domnitor al Ţării Românești între 1512- 1521 și soţia sa, Doamna Despina fiind înfăţișaţi ieșind din Biserica episcopală de la Curtea de Argeș, ctitorie a lui Neagoe Basarab.

13. 

14. Mihai Viteazul - domnitor în Ţara Românească între 1593- 1601 și realizatorul Unirii Principatelor pentru o scurtă perioadă de timp, este prezentat ca intrând triumfător în Alba Iulia ca domn al Munteniei, Moldovei și al Ardealului.

14. 

15. Începuturile culturii românești - sunt prezentaţi Matei Basarab, domnitor al Ţării Românești între 1632- 1654, Vasile Lupu, domnitor al Moldovei între 1634- 1653, în fundal se vede Cetatea Târgoviște și Biserica Trei Ierarhi din Iași, ctitorie a lui Vasile Lupu, cărturarul Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei între 1693- 1710- 1711 și Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Românești între 1688- 1714, cu Mănăstirea Hurezu, ctitorie a lui Brâncoveanu și meșterul ei, sculptorul și pictorul de icoane Pârvu Mutu (1657- 1735).

15. 

16. Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan din 1784 - cei trei eroi sunt prezentaţi călare în faţa bisericii de la Ţebea (Hunedoara, Ţara moţilor) de unde Horea i-a chemat la lupta pe moţii iobagi. Răscoala a fost o importantă acţiune de revoltă a ţărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale, în urma revoltei, moţilor li s-a acordat libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie, desfiinţarea servituţii personale și a legării de glie, a căsătoriei fără consimţământul nobilului și dreptul la învăţătură. Pedagogul Gheorghe Lazăr (1779- 1823), fondatorul învăţământului în limba română în 1818 când a deschis Școala Sfântul Sava, apare ca un personaj de legătură între acest episod și cel care reprezintă mișcarea lui Tudor Vladimirescu (1780- 1821), conducătorul pandurilor și al Revoluţiei de la 1821, care a determinat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote.

16. 

17. Tudor Vladimirescu - primește din partea poliţiei un zapis (document) prin care sunt recunoscute drepturile cerute prin Adunarea Poporului. Alături de acesta este vizibil chipul Episcopului Ilarion al Argeșului și o culă (clădire dreptunghiulară) oltenească, simbol al ţinutului de origine al revoluţionarului.

17. 

18. Anul 1848 în Transilvania - figura centrală este Avram Iancu (1824- 1872) care a avut un rol important în Revoluţia de la 1848 împotriva trupelor ungare. Avram Iancu este ilustrat înconjurat de oaste, tribuni și preoţi.

18. 

19. Anul 1848 în Ţara Românească și Moldova - unde mișcarea revoluţionară a avut un caracter pașnic, tinerii români progresiști, crescuţi în atmosfera Occidentală din Franţa, sunt prezentaţi îmbrăţișându-se cu ţăranii români, într-o atmosferă festivă în care erau ridicate steaguri inscripţionate cu mesajul "Frăţie și Dreptate".

19. 

20. Este prezentat Alexandru Ioan Cuza (1820- 1873) - primul domnitor al Principatelor Unite și al statului naţional România între 1859– 1866. Se sugerează Reforma agrară din 1864 când peste 400.000 de familii de ţărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, desfiinţându-se servituţile și relaţiile feudale. Alături de figura domnului român este prezentat și sfetnicul acestuia, Mihail Kogălniceanu (1817- 1891), om politic de orientare liberală, avocat, istoric, prim- ministru al României în 1863 și Ministru al Afacerilor Externe sub domnia regelui Carol I.

20. 

21. Unirea Principatelor Române în anul 1859 - a celor două provincii românești, Moldova și Ţara Românească, simbolizate prin chipurile a două femei, îmbrăcate în costumul naţional specific provinciilor, care deapănă același fir.

21. 

22. Scena prezintă Războiul de Independenţă din 1877- 1878 și pe regele Carol I, rege între 1866– 1914, călare în mijlocul militarilor, fiindu-i înmânat un steag capturat de la inamic. În episod apare prim ministrul Ion C. Brătianu (1821- 1891) și regina Elisabeta de Neuwied (1843- 1916), soţia lui Carol I, care a fondat instituţii caritabile fiind supranumită de oamenii din popor "Mama răniţilor". În fundal apare podul de la Cernavodă, redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, pentru a-l onora pe arhitectul podului construit între 1890- 1895 pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanţa.

22. 

23. Realizarea întregirii naţionale din 1918 - tabloul anterior este continuat cu cel din al doilea război mondial mai exact cu perioada 1916- 1918, după ce România a intrat în război, fapt care a dus pe 1 decembrie 1918 la unirea Transilvaniei cu România - formată în anul 1859 din provinciile Ţara Românească și Moldova.
In imagine pare a fi Alexandru Averescu (1859- 1938), generalul armatei în timpul Primului Război Mondial apoi prim-ministru al României.
Aici sunt prezentaţi soldații români ieșind dintr-un adăpost, pornind la atac pe un teren plin de sârmă ghimpată și cruci de lemn.

23. 

24. Regele Ferdinand I și România Mare - scena are loc la Alba Iulia, unde a avut loc Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii unirii Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În acest episod personajele principale sunt primii regi ai României unite, Regele Ferdinand I, domn între 1914– 1927 și soţia sa Regina Maria (1875- 1938), nepoata reginei Victoria a Marii Britanii și mama regelui Carol al II-lea. Aceștia, purtând haine de gală, sunt urmaţi de ostașii români, în mijlocul acestora apărând și figura generalului francez Henri Mathias Berthelot (1861- 1931) care a ajutat la refacerea și reorganizarea armatei române în primul război mondial. Alaiul trece prin faţa a patru femei, îmbrăcate în portul popular reprezentând Vechiul regat, Transilvania, Basarabia și Bucovina.

24. 

25. Epoca de consolidare - ultima scenă reprezintă starea ţării la momentul realizării picturii. 
Inițial, episodul il prezenta pe Carol II, regele României între 1930– 1940, împreună cu moștenitorul tronului, Regele Mihai, care a domnit între 1927– 1930, 1940– 1947.

25. Carol II și Regele Mihai I - Fresca din 1933 
via Daniel Marcu - thestampforum.boards.net

După instalarea comunismului, scena a fost înlocuită de un alt episod in care poporul sărbătorește înfăptuirea României Mari.

26. 

În colţul din dreapta jos se remarcă semnătura prof. Costin Petrescu (1872- 1954).
În primii ani ai regimului comunist din România, fresca de la Ateneu a fost acoperita cu catifea roşie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României, a stat ascunsă privirilor aproape doua decenii din 1948- 1966.
Costin Petrescu a conceput şi mantia regală pe care Regele Ferdinand a purtat-o la 15 octombrie 1922, cu ocazia încoronării de la Alba Iulia. Mantia a fost inspirata din costumul de gala al domnitorilor români din Evul Mediu şi a fost realizata în ateliere vieneze.

27. - Mantia regală via peles.ro

Informații despre mozaicul din peristilul Ateneului Roman găsiți pe art-historia.blogspot.ro.
Mai multe informaţii despre Ateneu și Filarmonica George Enescu pe site-ul  fge.org.ro.

2 comentarii:

  1. Cred că ultima scenă a fost modificată nu în vremea comunismului (în vremea comunismului fresca a fost acoperită cu pluş roşu, fiind astfel "cenzurată" complet) ci, mai probabil, în vremea guvernării legionare, imediat după plecarea lui Carol al II-lea. Dar probabil că specialiştii, istorici de artă, cunosc data exactă a modificării...

    RăspundețiȘtergere
  2. Fresca nr 24, cu patru fete, avea de fapt 5 fete. Muntenia si Moldova, Basarabia, Bucovina si Ardeal. Fata reprezentand Basarabia a fost stearsa, de aceea apare un spatiu gol.

    RăspundețiȘtergere