2 martie 2013

Calea Victoriei - Frascati

Pe Calea Victoriei nr. 33 este Imobilul Frascatti ce găzduiește sala Teatrului "Constantin Tănase". Clădirea a fost construită în perioada 1934- 1940 în stil art déco după planurile arhitectului Jean Monda, cunoscut pentru planurile clădirii Societatea Asigurarea Românească, Atelierele de la Uzinele Progresul din Brăila, Complexul de Construcţii de Mașini din Tohan, jud. Brașov etc.

1. Teatrul Constantin Tanase via wiki

Pe acest loc a existat Hotelul Oteteleșanu, ridicat pe locul fostelor case Oteteleșanu iar pe la 1860 a fost înfiinţat Hotelul Frascatti care a primit această denumire pe la 1875 când a fost cumpărat de vestitul bucătar francez Gillet care își deschisese birtul vizavi, în casele Bossel.

2. Hotel Frascati via delcampe.net

Teatrul poartă numele actorului Constantin Tănase (1880- 1945), fost actor de scenă și de vodevil (piesă mică satirică), care în iulie 1919 a pus bazele trupei de teatru Cărăbuș cu sediul în acest imobil având o activitate neîntreruptă de peste 80 de ani.

3. Constantin Tănase in piesa Visul lui Tănase - 1932 - via wiki

În piesele în care a jucat, Constantin Tănase a creat un tip de personaj al cetăţeanului simplu, umil și necăjit, unic în costumul său clasic, cu pătrăţele, crizantemă la butonieră și baston, fiind purtătorul de cuvânt al unei întregi categorii sociale, ceea ce-l va aduce de multe ori în atenţia cenzurii.

4. Program teatru

În mai 1934, pe scena teatrului "Cărăbuș" urca pentru prima dată interpreta de muzică populară Maria Tănase (1913- 1963), ulterior angajată în trupa lui Constantin Tănase, actorul fiind un promotor al succesului cântăreţei.

5. Program Cărăbuș - C. Tănase

Constantin Tănase a murit în 1945 existând zvonuri conform cărora actorul ar fi fost ucis de către Armata Roșie invadatoare. Potrivit acestei versiuni, la un an după sosirea rușilor, Tănase încă mai juca în piese în care satiriza soldaţii ruși care aveau obiceiul să "rechiziţioneze" toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le cereau spunând "Davai ceas". Tănase a compus un cuplet: "Rău era cu 'der, die, das'/ Da-i mai rău cu 'davai ceas' De la Nistru pân' la Don, Davai ceas, davai palton, Davai ceas, davai moșie, Harașo, tovărășie". După mai multe reprezentaţii a fost arestat, ameninţat cu moartea și i s-a ordonat să nu mai joace piesa însă Tănase nu era omul ușor de intimidat așa că la următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mâinile "bandajate" cu ceasuri de mâna, spectatorii aplaudându-l frenetic deși actorul nu a scos nici un cuvânt. Actorul și-a deschis pardesiul, scoţând la iveală un imens ceas cu pendulă și arătând către acesta, a spus doar: "El tic, eu tac, el tic, eu tac". Două zile mai târziu marele actor era găsit fără suflare.

6. Imobil Frascati


7. Calea Victoriei - in dreapta este Imobilul Frascati

După dispariţia marelui actor, teatrul a funcţionat sub alte denumiri temporare ca Ansamblul de Estrada, Teatrul de Stat de Estrada și în 1962 a primit numele de "Teatrul satiric - muzical Constantin Tănase", titlul păstrat până în anul 1990 când a primit titulatura cea mai adecvată, sub care funcţionează și astăzi, Teatrul de Revistă "Constantin Tănase". 

8. Imobilul Frascati si Palatul Telefoanelor

Până în 1991, teatrul a beneficiat de trei scene permanente: Sala Savoy (Calea Victoriei nr. 33- 35), Sala Victoria (Calea Victoriei nr. 174) și Grădina Boemă, în prezent beneficiind doar de scena sălii Savoy.

9. Calea Victoriei - in plan îndepărtat este Imobilul Frascati si Palatul Telefoanelor
In dreapta este Casa Capsa iar în stânga este Hotelul Capitol

10. Demolare Hotel Frascati

11. - 1959 - Teatrul satiric muzical C. Tănase - Palatul Telefoanelor

Pe scena acestui teatru s-au afirmat și au evoluat cele mai importante personalităţi ale genului: Horia Șerbănescu, Alexandru Arșinel, Stela Popescu, Gică Petrescu, Maria Tănase etc.



mai multe pe bucurestiivechisinoi.ro, ro.wikipedia.org, teatrultanase.ro, armyuser.blogspot.com, delcampe.netbonaparte-si-domeniilor.ro

14 februarie 2013

Palatul BNR - Centrul Vechi

Pe site-ul Băncii Naționale a României a fost postat un tur virtual al Palatului BNR, una dintre cele mai frumoase clădiri din Centrul Vechi al Bucureștiului - Link tur virtual parter și etaj.

1. Imagine tur virtual Palat BNR

Palatul BNR din Centrul Vechi, sediul Băncii Naționale a României, a fost construit între anii 1884-1890 de arh. Cassien Bernard, arhitectul Podului Alexandru al III-lea de pe Sena (Paris) şi de arh. Albert Galleron care a realizat planurile Ateneului Român

2. - 1919 - Faţada BNR dinspre Lipscani

Arhitecţii francezi au fost ajutaţi de doi arhitecţi români: Constantin Băicoianu şi Grigore Cerchez care a construit Palatul Bursei, Palatul Institutului de Arhitectură "Ion Mincu", Casa Dissescu (Institutul de Istorie a Artei), faţada Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" etc..

3. - 1920 - Intersecție str. Lipscani cu Smârdan

Palatul a fost construit pe terenul ocupat înainte de Hanul Șerban Vodă construit între anii 1683- 1685 în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) şi consolidat în vremea lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), principalul han al oraşului datorită mărimii sale şi al siguranţei oferite negustorilor în incinta de tip cetate. 

4. - 1940 -  de Margaret Bourke White via life.com

În urma reabilitării Centrului Istoric din anul 2010, când s-au redescoperit ruinele Hanului Șerban Vodă s-a hotărât acoperirea unei porţiuni de pe strada Lipscani, zona BNR, cu un acoperiş de sticlă pentru a putea fi admirate de către turişti.

5. - Ruinele Hanului Șerban Voda din fata BNR - via metropotam.ro

Statuile de pe faţada Palatului BNR, dinspre strada Lipscani, care reprezintă Agricultura și Justiţia sunt realizate de sculptorul Ion Georgescu (1856-1898) care a mai creat monumentul funerar din Biserica Domniţa Bălașa și mulajul basoreliefului aflat pe mormântul lui Mihai Eminescu din Cimitirul Bellu.  

                                                                6. - Fațada Palat BNR - strada Lipscani

Două personaje, un bărbat şi o femeie, care încadrează lucarna (fereastră în acoperiş) în care se află un ceas sunt realizate, se pare, de Athanasie Constantinescu care a mai creat partea sculpturală a clădirii C.E.C.. 

7. - BNR 1932

Spaţiile laterale adăpostesc patru din cele şase sculpturi decorative ale faţadei, realizate în ronde-bose (sculptură pe piedestal), în centru Justiţia (Thermis) şi Agricultura (Ceres) de Ion Georgescu, iar în lateral se află Comerţul (Mercur) şi Industria (Vulcan) de Ștefan Ionescu Valbudea (1859-1918) care a realizat relieful "Ştiinţa" de pe frontul Palatului Universităţii Alexandru Ioan-Cuza din Iaşi. 

8. - Intersecție str. Lipscani cu Smârdan
~ Magasin

9. - BNR - in stanga statuia lui Eugeniu Carada 

In perioada 1940-1955 s-a ridicat corpul nou al Băncii Naţionale, dinspre strada Doamnei, după planurile arh. Radu Dudescu (pe atunci şeful serviciului de arhitectură al Băncii Naţionale) în stil neoclasic. Din grupul de arhitecţi însărcinaţi cu realizarea lucrării mai făceau parte I. Al. Davidescu, N. Creţoiu, Gh. Nichitovici şi G. Vidrăşcu. 

10. - Strada Lipscani

La etaj, în Sala Consiliului de Administrație se găsesc patru tablouri ale unor pictori români renumiți:    "Rodica", realizată în 1894 de Nicolae Grigorescu (1838- 1907), "Prometeu" și "Mercur" de G. D. Mirea (1852- 1934) realizată într-o manieră academică de influență barocă, probabil în 1891 și "Marina" reprezentând o scenă din portul Constanța, opera realizată în 1894 de Eugen Voinescu (1842- 1909).

11. - BNR - Tablourile Marina și Rodica

Mai multe despre Istoria Bucureștiului puteți afla folosind aplicațiile android - București Centrul Vechi și București Calea Victoriei link.

Alte imagini cu Palatul Băncii Naționale Române:

12. - Strada Lipscani - 1900

13. - BNR 1920

14. - BNR - Lipscani

15. - BNR -1926

16. - Banca de Scont și BNR 

17. - Intersectia strada Eugeniu Carada si Lipscani

18. - Strada Lipscani - BNR

19. BNR - Eugeniu Carada - 1920

20. - BNR - 1920

21. - Strada Lipscani

22. - Strada Lipscani - BNR


Vizitarea Muzeului Băncii Naţionale se face sub formă de grup organizat, prin programare (e-mail: info@bnro.ro), urmată de confirmare. Grupurile beneficiază de tur ghidat, vizitarea este gratuită iar accesul vizitatorilor este permis prin strada Doamnei, nr. 8 (corp nou BNR).

Mai multe despre istoria BNR găsiți pe bnro.ro iar despre Centrul Vechi aici.

via digi24.ro, bnr.rometropotam.ro,  casedeepoca.wordpress.com, delcampe.net, okazii.ro.


Ideea unui tur virtual este o inițiativă lăudabilă din partea BNR, însă am câteva nelămuriri:
- când va fi disponibil pe site-ul BNR un convertor lei - valuta ? 
- în 2009, partea dinspre strada Doamnei a fost înconjurată de un zid imens, acum pietonii bucureșteni trebuie sa se inghesuiască printre mașinile parcate pe trotuar. Pe spațiul respectiv se putea construi o parcare publică sau un loc unde pot parca taxiurile, astăzi strada Doamnei este foarte aglomerata. În caz că nu știți, când au început lucrările de amenajare a zidului BNR, s-a organizat un protest neconvențional: salvatibucurestiul.rowww.zf.ro
Pe Google Street View se poate vedea cum arata strada Doamnei înainte de 2009 - link google maps, iar o imagine din 2012 găsiți pe rezistenta.net.

12 februarie 2013

Lipscani - Calea Victoriei - 1920

1920 - intersecție Calea Victoriei - Lipscani
Banca Moldova, Socec, Desfacerea Stofelor Avantul

Imaginea reprezintă intersecția Lipscani cu bd. Victoriei. 

În stânga este Grand Hotel Lafayette, fost Hotel de France, imobil construit în 1881, care a fost rebotezat  Hotel Victoria în anul 1948. Hotelul a fost avariat la cutremurul din 1977 fiind demolat doi ani mai târziu, iar pe locul rămas a fost construită clădirea de birouri Bucharest Financial Plaza (fostă Bancorex), cu o înălțime de 83 m, deținând recordul de cea mai înaltă clădire din România până in 2004 când a fost terminat imobilul BRD Tower din Piața Victoriei care are 87 m.

În plan îndepărtat este imobilul Galeriilor Lafayette (fost Socec, viitor Magazin Victoria), iar în planul apropiat, dreapta, este Palatul Societății Dacia.

imagine via delcampe.net