6 decembrie 2016

Catedrala Patriarhală din Bucuresti

Mitropolia Ţării Româneşti (sau a Ungrovlahiei), cât și cea a Moldovei, au luat naștere în secolul al XIV-lea în același timp cu întemeierea acestor două state medievale românești. 

In anul 1655, pe locul unui mic schit de lemn, Constantin Serban Basarab a fondat o mănăstire pe un deal acoperit cu vita de vie, în apropierea Curții Domnești (Dealul Viilor).  Radu Leon, domn al Tarii Românești, a reușit să o termine de construit și să o înconjoare cu un zid protector ca de cetate, întărit cu contraforti. Tot el a mutat Mitropolia de la Târgoviște la București si a transformat-o din Biserica in Catedrala mitropolitana (1668).

 1. - Anul 1940 

2. - Vedere Mitropolie via delcampe.net

 3. - Bucureștiul privit de pe Dealul Patriarhiei

3b. Vedere din Dealul Mitropoliei via imagoromaniae.ro

4. Dealul Mitropoliei via imagoromaniae.ro

5. - Dealul Mitropoliei via delcampe.net

6. Dealul Mitropoliei in 1917 via delcampe.net

 
7. Dealul Mitropoliei

8. Clopotnița Mitropoliei in 1975 via delcampe.net

Pe la 1700, Mitropolitul era președintele boierilor, singurii cetățeni cu drept de vot, reuniți în adunarea deputaților. Necesitatea de a avea sediul legislativului în dealul mitropoliei este și rezultatul faptului că prin tradiție, Mitropolitul nu putea să-și părăsească locuința, în acest sens o parte din chiliile călugărilor fiind transformate într-o construcție care să permită reuniunile oficiale ale legislativului.

9. Mitropolia - Biserica și interiorul mănăstirii - după Ionescu Gion - Istoria Bucureștilor

10. - Mitropolia - Carol Popp de Szathmari via wikipedia

11. - Mitropolia - Carol Popp de Szathmari via wikipedia

In zilele noastre, ansamblul patriarhal este compus din: Catedrala Patriarhală Sf. Împărați Constantin și Elena, Paraclisul și Reședința Patriarhală, Palatul Patriarhal (fostul sediu al Camerei Deputaților), Turnul clopotniță și Troița.

1. Catedrala Patriarhală este o biserică ctitorită de voievodul Constantin Șerban și soția acestuia, Bălașa între anii 1654-1658. Biserica poarta hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena fiind sfințită în anul 1658 de Mihnea al III-lea al Antiohiei și al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ștefan al Tarii Românești și cu episcopii de Râmnic si de Buzău. La scurt timp a fost transformată în Mitropolie iar în 1925, după primul război mondial în Patriarhie.

 12. Catedrala

13. Catedrala

Catedrala și-a recăpătat forma inițiala în urma restaurării realizate intre 1960-1962 din inițiativa patriarhului Justinian Marina fiind construita după modelul arhitectural al bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș.

 14. - 1940

 15. - 1972

Biserica adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov (Sf. Dimitrie cel Nou), așezate într-o racla de argint, au fost aduse în Catedrala din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunării, la 13 iulie 1774, de către mitropolitul Grigorie II (1760-1787). Sfântul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al orașului București fiind prăznuit la 27 octombrie.

16. Interiorul Bisericii in 1909 via delcampe.net 

17. - Anul 1950

 2. Paraclisul - este piesa cea mai veche din tot ansamblul mănăstiresc de pe Dealul Mitropoliei. A fost clădit în secolul al XVII-lea împreună cu palatul și este refăcut în 1723, dovada este inscripția grecească din interiorul edificiului, pictată deasupra ușii, opera poetului Dimitrie Notara. Inscripția prezintă un aspect inexact și anume Nicolae Mavrocordat și mitropolitul Daniil Topoloveanu (1719-1731) sunt prezentați ca fiind ctitorii lăcașului de cult, ei de fapt fiind restauratorii acestuia. 

18. - Paraclisul Mitropoliei

19. - 1915 Capela Patriarhiei

3. Palatul Patriarhal funcționează ca reședință patriarhală. A fost sediul instituției legislative a statului român, până la sfârșitul anului 1996, când a fost trecut în administrarea Bisericii Ortodoxe Române.

Edificiul de astăzi este construit pe locul în care Constantin Șerban Cârnul a construit o locuință pentru starețul mănăstirii. În 1688 Radu Leon numește mănăstirea mitropolie a țării, iar vechea locuință a starețului este refăcută și i se aduc diverse adăugiri. 
În anul 1881 are loc repararea și reamenajarea vechii construcții a Adunării Deputaților, obținute din transformarea chiliilor și este adăugat un amfiteatru, asemănător Palatului Deputaților Germani (Reichstag). Deputații își desfășurau ședințele în sala de ședințe, o sală cu scaune dispuse în semicerc, în partea din față a acestuia exista o tribună, iar în dreapta tribunei era amplasată banca miniștrilor.
În locul fostului palat al Adunării Deputaților, în anul 1907 a fost construit noul palat al Camerei Deputaților după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, construcție păstrată până în prezent.
Între 1932-1935 arhitectul Gheorghe Simotta adaugă un corp palatului format din sala mare a Tronului, cancelariile Patriarhiei, apartamentul Patriarhului și alte câteva încăperi.

 20.  Camera Deputaților - Parlamentul în 1914

21. - Camera deputaților

 22. - Trupele germane lângă Camera Deputaților (Palatul Patriarhiei) din București decembrie 1916

23. - 1930 Regele Carol
 
 24. - 5 ianuarie 1932

25. - Palatul Patriarhiei de Bob Phillips

În perioada socialistă edificiul a funcționat ca sediu al Marii Adunări Naționale, organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste România. După evenimentele din 1989 a redevenit sediul Camerei Deputaților.

Fațada construcției realizată în stil neo-clasic, cu o lungime de 80 m, are un parter impozant și este dominată de centrul acesteia, corpul intrării, decroșat având un peristil format din 6 coloane ionice, grupate câte două. Cupola clădirii, asemănătoare cu cea a Ateneului, aflată deasupra sălii de ședință, este prevăzută cu un lanternou, formând axa de compoziție a construcției.

Cupola metalica împodobita cu statuia unui vultur cu aripile desfăcute a fostului Palat al Camerei Deputaților este lucrarea tinichigiului ornamentist Alexandru Dimitriu care a realizat decorațiuni din metal pentru numeroase clădiri publice, religioase și particulare din tara, printre care: Ateneul Roman, Palatul Patriarhiei, Gara de Nord, Palatul Fundației Regale Carol I, Palatul Culturii din Iași, Palatul Sturdza din Miclăușeni.

4. Clopotnița - la momentul zidirii clopotniței, complexul mănăstiresc era înconjurat de ziduri, construcțiile mănăstirești fiind amplasate în interiorul curții delimitate de aceste ziduri. În anul 1698 Constantin Brâncoveanu dispune construirea unei porți de intrare în interiorul mănăstirii conform tradiției, adică sub forma unei clopotnițe ce a fost restaurata în 1956-1958. Aici se afla și monumentul funerar în forma de stâlp rotund din dreptul altarului în memoria mitropoliților Teodosie (+1708) și Ștefan al II-lea (+1738), ale căror morminte s-au aflat în acest loc.
Sub această clopotniță este împușcat în 8 iunie 1862 ora 17, Barbu Catargiu, venit în Dealul Mitropoliei pentru a ține un discurs în ședința Adunării Deputaților desfășurată în incinta Camerei Deputaților din complexul de pe Dealul Mitropoliei. 

 26. - Clopotul Mitropoliei via imagoromaniae.ro

27. - Monument funerar via crestinortodox.ro

Statuia Lupoaicei (Lupa Capitolina) a fost mutată pe Dealul Mitropoliei în anul 1931 iar în 1965 în mijlocul părculețului din Piața Dorobanți

 28. - Clopotnița si Lupoaica via imagoromaniae.ro

  29.  Turnul clopotnita

30. - Aleea Mitropoliei si Lupoaica

5. Troița - la nord de Catedrala au fost instalate în 1959, sub forma unui ansamblul numit Troița, trei cruci de piatra, dintre care cea mare, provenita de la  Salatruc-Arges, datează din vremea domnitorului Petru Cercel (1583-1585), iar celelalte datează din 1617 și 1644.

31. - Troița

 32. - Mitropolia via Caleidoscop


 
34. - Casa Costa-Foru sistematizarea Dealului Mitropoliei din 1931 via Dincolo de fatade

35. - Vedere dinspre Piata Uniri înspre Dealul Mitropoliei  

36. - 1910 Posibil Mitropolia via delcampe.net

Aleea Dealul Mitropoliei - este alcătuită din două promenade despărțite de un scuar cu verdeaţă unde sunt amplasate trei monumente: crucea postelnicului Papa Brâncoveanu, monumentul lui Şerban Cantacuzino şi statuia lui Alexandru Ioan Cuza. 

Crucea postelnicului Papa Brâncoveanu este o copie a celei originale ridicată aici de beizadea Constantin Brâncoveanu la 1713 (fiul domnului Constantin Brâncoveanu, decapitat împreună cu acesta la Stanbul, în august 1714) întru pomenirea bunicului său Papa Postelnicul, ucis aici, chiar în poarta palatului, după cum lămureşte inscripţia slavonească „când s-au rădicat dărăbanţii asupra domnului şi a boierilor ţării, la leat 7163“ (1655). via bucurestiulintrozi.ro

37. - Crucea lui Papa Brâncoveanu via bucurestiulintrozi.ro

Statuia ce înfăţişează pe Domnul Ţării Româneşti, Şerban Cantacuzino (1678-1688) cu ocazia împlinirii  a 320 de ani de la editarea primei Biblii româneşti (1688) şi a 350 de ani de la sfinţirea Catedralei Patriarhale. Este o statuie de dimensiuni nu foarte mari (cca 4 m) dăltuită într-un bloc de piatră de Vraţa, adusă din Bulgaria, ce înfăţişează, aşa cum spune însuşi autorul lucrării, pe „Şerban Cantacuzino stând în tron“, cu Biblia într-o mână şi cu sceptrul în cealaltă. 

38. - Şerban Cantacuzino via bucurestiulintrozi.ro

În capătul Dealului Mitropoliei, în scuarul de pe mijlocul „aleii tăiate de un primar îndrăzneţ în 1931“ (Gh. Ionescu), aproape de clopotniță, se află statuia celui sub care s-a înfăptuit Unirea Principatelor, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Monumentul a fost realizat în bronz de către sculptorul Paul Vasilescu și a fost inaugurat în anul 2004. 

39. - Alexandru Ioan Cuza via bucurestiulintrozi.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu